H. gi. TT,s-. Page 1 of 1. Uusi haku: l Teki J ähaku. Ohjeita Hakulomake \ Boolen lomake Lainat Yleistä (1/1) HAKUTERMI: MEGLONO-ROMANI

Transkriptio

1 Page 1 of 1 HELKA HAKUTERMI: MEGLONO-ROMANI VTLS NIDEVALIKKO (1/1) SIJAINTI TEKIJÄ PÄÄNIMEKE JULKAISIJA Riippuu niteestä, löytyy antamalla niteen rivinumero Papahagi, Pericle N. Meglono-Romani Bucuresti 1902 KOKOELMA TILA 1. H Varasto NUM.SJG. Saatavana ID-NUMERO KPL OSA/NRO Edellinen näyttö Korttinäyttö Uusi haku: l Teki J ähaku Ohjeita Hakulomake \ Boolen lomake Lainat Yleistä H. gi. TT,s

2 ( ( a FERICLE N. PâPAHAOI MELORNO-ROM ÂNIÎ, 9 ninaula balcanică; "Numai dacă adnlîtem poporaţiune română întinsă şl compactă, toe putem explică, cum au fost eî în stare, ca după căderea-vechiului im peribulgar, Care cuprindea ttftâ Peninsula baleanică, *tt" deâ nifc$eî*e la formare de domnii românescul, precum Suttt! 'Mieriul remâno*bulgar al Aaaneseilor (eî înşişf Român!), care se tliii^m peate tdll^l^eninsula balcanică de moză-nopte şi ţările românesc ţoncluli Principatele Române, passim]; Me^flEXtj BX*x { *' care cuprinde! tdtă Teaalia ; Mixp* lft«x fa în Pind ; v Avw-BX*/la peste E- pimî deftord ; Machia, lângă Salonic [Rosler, Rumănisehe Stud., p. 106 J Onciul, op. cit., p. 28]; ducatul lut Oruş (Chrys), care se întindea Ii părţile meridionale ale Bulgariei de vest şi ale Sîrbiet de a<jî (Jîreeek, Gesch.d. Bulg, pag. 281, 232, 240, 243 la Onciul op. cit. pag. 85(1 Credem Că nu greşim susţinând eâ Megleniţiî pe timpul imperiului Romftno-Bulgar att trebuit să facă parte din acewt ducat din urmă, a cărui capitală era Prosae şi rare probabil cuprindea ţinutul Pizreneî şi «1 SoOpiel de atff [o preţitfsă menţionare despre Românii din împrejurul Prlzrenuîul găsim în documentul Iul Ştefan Duşan (1348), împfcratm Şerbilor* 1n care se vorbesce despre o mulţime de sate, cătune fi ftietoşe românesc!. Ve<Jf : Şafarik, Pamatky, pag, 103, despre chrisov^di luî Duşan; tiagdeu, în «Archiva istorică a României», tom. Itî, 188Sţ;!Buc, p. ^--^j, se întindea peste Veles, Iştip, Strumiţa, ţinutul plglenieî J^nl la Sorres. [Nicetas Choniates vorbesce pe larg dei^rf l&at (%#y jlle ft m vnlach, nepot al lui loniţă, în de Imp. AIe*ir f$gelby îlb, tî, cap 3; lib.iii, cap. 1, 2 şi 7 ; vedl Şincal, Chron. I, Antt 197~H99J. Se ee^jpe de altă parte, că dintre ttfte domniile române, numerale <î) <^fl«iţ Ohren. % A. ioift. Cliiar în Mogten afism un duce roman, «py.iuv M^Xsvmv, pe îliţă, *fifxttc«s titre * lapl» la 1016 cu îiiiperatul Vasilios II Jlrecek îl consideră în ptt«a#fat!â«mal SUSBaîgar; slavist!!, Unit nu vor să recunosc* nicî romanitatea d&fvâttă a Attneedlcr, cu tote mărturiile aduse în Oncml op. cit. p. 26, Nota 04ti i K$;Hăfhfil! di Walachen ala Begriinder dos zweiten Reiehes der Asanidett, fagmw -186i;«itettJigeb. d. k. Ak^. Wies, Wien, 1879, Ph.-h. cl. XOV, 291) acttt.; alt & Xmopolt Istoria Rom., cap.if, p ]. \Mărturii altele despre în, timtotm Românilor <Jta mvmk timp în Peninsula balcanică, sunt a se vede în: Tomtuohkkî Zur K«a4* dea Hă mus ; Nofîa liber die Wlachen auf Cltaldike* in Sitzangeb. 4 k. Ak., toi ~ V. Grigorottâ, turist rus în: Ocerk putedeatwija po Taroil. KftBftn. 1848, pag. VW.*~U9pemkii Porf.: Istoria Atbona, Kjev, 1877, p. 350: fcâkmtmmos («4 Waaillawafci), Oernstedi C. Jos. Jirevck: Archfiol. epigr, Mittb. X, M ; Ffttst d. Bulg. 128, unde se atrage atenţiunea asupra numeroselor nume de lca. rowlne, t4 ae găsesc in V. Bulgariei, în Sredna, Gora, Trn.. maî sus, numai ducatul lui Chrys făcea parte din imperiul lui loniţă [Onciul, op. cit. p. 35]. Acesta constatare este de mare importanţă. Ea explică şi causa flr^scă pentru care, după desfacerea lui ioau Asan I! ( ) de biserica romană, la care loniţă trecuse cu tot imperiul seu (1204) [Onciul, op. cit. pag. 40, 41], prin introducerea din noii a ortodoxiei în imperiul româno-bulgar, Românii din Meglenia, ca toţi locuitorii acestui imperiu, recunosc şi se supun supremaţiei bisericeî bulgare, introduducdnd, fără îndoială, limba slavă în biserica lor, şi care neapărat dureză câte-vă secole de-arîndul. Acesta ne învedereză şi numărul cel mare al elementelor slave din dialectul MgRomân. P6te că cu mult înainte să se fi alipit MgR. de biserica bulgară, căci încă din sec. X există în ţinutul Mogleniel un episcopat, dependent de patriarhatul bulgar din Ohrida, după cum se prtte vede din cele reproduse maî sus după Jirccek. Ou stingerea dinastiei Asâneseilor (1257) trebue, după părerea ntfstră, să începă momentul însemnat, când desvoltarea limbii române se face la Daco Români şi Macedo-Românî în mod separat. La Daco-Roma ni, cari adoptaseră în biserică limba slavă, limba se desvoltă sub exercitarea acestei influenţe. Tot acelaşi luciu a trebuit să se întîmple şi cu Megleno-Româniî. La Macedo-Românî însă, cari introduseseră limba gre"că în biserică, limba încercă acesta influenţă maî mult sau maî puţin. Dar despre acesta, ultimul cuvînt îl va ave, credem, studiul aprofundat şi amănunţit al dialectelor române. Noi am li mulţumiţi, dacă am sci că prin materialul de faţă, contribuim la grăbirea deslegăriî acestei prea importante cestiunî. Alfabetul nostru. Alfabetul întrebuinţat în lucrarea de faţă pentru transcrierea dialectului român din Meglenia este cel românesc, cu introducerea numai a câtor-va semne pentru sunetele particulare acestui dialect. Acest alfabet diferă puţin de cei întrebuinţat de noi în lucrările : Românii din Meglenia şi Din Literatura Poporană a Aromânilor, Buc Pentru ca cetitorii să-şl facă o idee deplină, dăm acest alfabet mai jos precum şi cel întrebuinţat do noî în lucrările sus (Jise (l\ prescurtarea acelui alfabet) în faţă cu cel întrebuinţat de dl Gusta v Weigand (Wg.) în opul său, Vlacho-Meglen, Leipzig, 1892: a P.-Wg. idem ă P. idem; Wg. o

3 PERICI.B». PA PA îî AOT t>, P.*W. idem. 64-a,, u, ă, î, aons.i cap, cotni, cuc, că, cruţi. P. idem; Wg.: k: kaf>, kţâk koini, kfutal* etc. «+*V*1M ftom>iy (! ) «*â«a, ceştină, P.: c! : ficmr, c T aşă, creştină, Wg.: ts: flia#, tsaso, tftttiiiq. ch, F:Ych!, Wg.; ki t Mor, P : Gh'or, Wg: kior; chîept, prochl; R: ah%p% Jfroch 1 ; Wgt ktapt, proki. d, fc**wg. idem. <J, P/fdem; Wg.: da.: P.: frpncji, Wg.: frondzi. a, P.^AVg idem $»-r»» ' ' f,».;<»» g-f s, 0, u, ft, î, con*. P. Wg. idem: gâltra 1, go), guşft, grâft etc. P. :idetrt; Wg.: gâuro, gol, guşa, gras, ga, gi,gl> P.: g', Wg.:dft: gep, gîgffalr; P.i g%p, g'avair; Wg.: d/.ep, dzavair. gh^ghî P.: gw.itg.: gi: ghfaţâ, ghlarmi; P.: gh'iaţă, gh'arnti; Wg.: giiatso, gjarmi, giiiî (viu), h, E {dam. i O».», Wg.: 1 (I) l K &*m; Wg. ; v. j,k fem: )uniţ ft: «uni. ^^P^' ^^^' g, i l î n ă m. P4 idem Wg.: idem ' l l! i t ' filfî I>-: S f t n n a ' ffî n\ Wg.: ni: ffilel; P.: ri'el; Wg.: niel. n, P.-rWg. idem fi (*), fcî n', Wg.: ni - o> P.'**Wg. idem r, ##* * * '* fer»>1» a,k: «Wg, 1 t,» **» idat» t, P.ţjAVg, ta (t) Se pronunţă ca îft limba română literarn. u, î i t " ă l î ; ^Ufn9, x u (u) P. idem, Wg. u, (y.) v P. Wg. idem? (!) P. v 1 ; Wg. :j. x» idem z P. Wg. idem. MEOLENO-ROMÂNIÎ. 11 PARTEA I. CĂLĂTORIE; DESCRIEREA SATELOR VISITATE. A. Călătorie prin Meglenia. Volumul de faţă va cuprinde tot ce am putut culege în scurta călătorie întreprinsă pe la Românii din Meglenia şi care a durat de la 13 Iunie până la 23 ale aceleiaşi luni inclusiv. Sosit în sera de 12 Iunie la Ghevglieli şi găzduit de amabilul meu amic Gh. Ciohagi, (Jiua următdre am petreeut-o făcend cunoscinţa diferiţilor Români stabiliţi aci, visitându-î pe la prăvălii şi acasă şi rămânend pe deplin satisfăcut, că sub raportul economic stau destul de bine. Oasele cele mai frumose, aşezate cele mai multe de-alungul străzii principale, care duce la gară, sunt mal mult ale lor. Mal tote sunt nouă, cu două caturi, încăpere şi cu grădini frumdse în faţă saii în dosul lor, în cari se cultivă tot felul de legume trebuinciose gospodăriei şi jur împrejur câte unul sau maî multe şiruri de dwjl Curăţenia, acostă notă caracteristică a Aromânului, domnesce în tote casele şi se datoresce femeii române. Dacă femeia română merită totă admiraţiunea în partea ce iea la susţinerea casei, nu mai puţin este de admirat bărbatul, care excelăză prin moralitatea sa în afacerile comerciale. «Românul preferă maî puţină fudulie, dar onestitate extremă în afaceri» îmi spunea d-1 Ciohagi. în adevăr, timp de doi ani cât am stat la Salonic n'am aucjit ca un comersant român să înceteze plăţile, deşi eî formezâ majoritatea dintre comersanţiî creştini Se pomenesce ca raritate caşul d-lut Nicolae Băhcivanu, care fiind nevoit a face concordat cu creditorii săi, acum 6 7 ani, şi a le plăti 30"/ 0, după doi anî, începem! a-î merge bine negoţul, a plătit şi restul de 70 1 /* la toţi. Asemenea caşuri de virtute, într'o ţeră, unde tinerii nu se pot însura, dacă 11'au dat două falimente, cu drept cuvînt merită totă admiraţiunea. Şi Aromânul este acelaşi în Ghevgheli ca şi în Salonic.

4 ( ( 50 l'ekicle N. l'apauagi 184 Vărtoapi, n. do loc. în Nta., (vedî vîrtoapi Văllăviţă (an), ii. de loc. în Ln, unde altă datase află vâltoaro. Vărtica, n. de loc. în Cpa Vârtocltf, n. do loc. în Opa. Vorna, n. de fnt. în satul Ln. Vecjfă (eişma cv), n. de fnt. în Hm a, în sat. Vi oari (la oo), n. de loc. in lima. Vinfttor ( vînâtor), n. de loc. în Nta., în Ln Vinla-l-Aşl, (= via de la Aşi), n. de loc. în Cpa. Vinfiii-Y (Ia oo) = la vii, n. de loc. în Cpa, lima, Ln. Vir (an oo), n. de fnt în Oş. Virili Nh iadi, n. de loc. în Oş. Vira icului (la oo), n. de fnt. în Oş Visoîca-Canien (slavonesee: pietra înaltă), n. de loc. în Gonită. Vltyteriia (Cişma oo), n. de fnt. în Hm a. Vîrtoapi (an oo), n. de loc. în Oş. Vîrtoapa-i-AlaiK'tii, n. de loc. în Hm a. VîrtoapaMHiiia, n. de ioc în Cpa Vrîcla (ancv), n. de fnt. în 0$. Vrîn-di-Nimtt (Vîrful de nucă), n. de loc. în lima. Vi'îu-di-ci n(i ( vîrful de cruce), n. de loc. în Huma. Yrîu-di-Ţitati, n. de ioc. în Hma, unde se ved ruinele unui castel antic. Delul pe care se află este forte ascuţit şi panorama ce ţi se înfaţişeză de aci este dintre cele maî splendide. Vuloagft, ih de loc. în Hma. Zagrâd (eetăţuea), n. de loc. în Ln., Brw Za leu va, n. de loc. în Brw. Za pâri, n. de loc. în Brw. Za voîu, n. de loc. în Brw. şi în Oş. Zidiuiţurl, n. de loc. în Ln ZlăiiiMţa (la oo), n. de loc. înoş. Zouft, n< muntelui Zîna, cel mai înalt din partea locului. Aparţine Lundiniţilor, Năntenilor şi altor proprietari particulari. Locuitorii din Lundmi suferă mult rău de vuiturile cari suflă din partea muntelui Zina; le strică săinenăturile, şi dacă din întîmplare au cosit, suflând turbat, le sb6ră snopii depărtare de cesuri întregi. Maî tote casele satului din Lundinî n'au nici o ferestră în spre partea Zîneî din pricina acesta. Zona-niică, n. de loc. în Nănta. G L O S A R. în acest glosar sunt cuprinse : 1) Tote cuvintele aflătore în prima şi a doua parte % gj$e»entei Id afară de cele cuprinse în cap. XVI Nomenclatura lo&$$m&r; 2) Cuvintele cuprinse în opul Vlaeho-Meglen al Iul (i Wejgand [pre Wgd.J, cu indicarea paginei şi alăturate pe lângă vorbele respective «orarea nostră; ; 3) Cuvintele din Românii din Meglenia de P. PapaAşpJpesourtat] când aceste cuvinte nu le întîmpinâm în textele lue J^ p faţă, date cu adevărata lor pronunţare (vedî pag. "2, Partom I Primele cifre arată pagina unde se află euvmtul; iaj? cifrele din palii cari urmează acestora, arată No. de pe pagină. Un ouvînt nu este * de maî multe ori, decât când este necesar, Verbele sunt date la lud. prea., pers. I. T6te cuvintele neaccentuate, atât în glosar cât şi l&tflţ^ ee accentul pe penultima. < I Prescurtările principale din text şi glosar sunt oeu urmlttoe: Aroiu. (Aromâneaoe Brsl. (Birislău Cţ«a (Conţca, Ooniţa pa. (Cupa Cşni. (Cişmea DII. (Daco-Român fnt. (fântâna, isvor Hma. (Huma Itt. (Istro-Român loc. (localitate hn. (Lundlnl), : MM. (Macedoromân MgiH (MegienoRomân 11. (nume Oş. (Oşani -t- > \t ' ' m, sf, sn. (substantiv masoullfa. '»> meniu, neutru ^ff * vb. (verb * - Conjugările sunt arătate prin (conjugarea) 1, II, If IV. ' Alfabetul. Ordinea alfabetică este cea uymătore; t* t a, ă, b, c, d, d (dz), e, î, g, h, i, î, j, 1, 1, in, m, n, fi, o, o, p, r, «, e, t, ţ, u, v, v, x, z (i Ea se va citi diftongat in totdeauna: ea (ia); O», de H asemenea se va citi diftongat oa (ua Notă. Paginele din Partea II a presante! lucrări, î^w f #^pla^i#fff aparte, corespund 135 cu l, 136 cu 2 şi aşa mai depşvte faoft la paf&ţ*^ care corespunde ou pag. 50. (1) Vedî despre valărea fie-căruî sunet la pag. 9-1!.

5 52 I'ERICLK N. I>APAHAQI îgfl 187 MKOLENO-ROMINII. îi A A La începutul cuvîntulut este deschis în genere şi în unele cuvinte se pronunţă aă, aămpiratu [v. despre A în Wgd. (j 7. A interj.: a! nu vini coa! Aba sf. = flanelă 37. Aber sin. = soire; veştede morte (10 («), Arom., \i-adusiră kibărli i-nii adus soirea despre mortea lui. Acsn. = ac; obiect de argint 30, 61 G 157- Ac sn. drept, dreptate: ac fachiru = &x6h dreptate săracul 157. Aeătes vb. IV = lovesc. [ aeăesj: a se munci, a lovi. Acuta vb. IV = lovesc : la acrii = îl lovi, îl pocni ( Aorep sm. = scorpion, Arom. şcrac [ a(irip t &8te greşit. Etim. arab. acreh]. Acru adj. = acru; tig. fudul, îngâmfat 61 (, Acu conj. dacă; uneori a se elide: } cu 58 (,), 66 Adot sn. = datină, obiceiu 119, 144. Aflu vb. I aflu, găsesc, descopăr; bini vă fkym 55 ( 4,,,); 58 (,,., ), 61 ( a ); aăum 66 ( Ba ), Pai». A se perde, când nu este accentuat. Aftari pr. neh.= atare, astfel; pl. afthrî 61 ( 4 Arom. aftari (Gopeşî Âtţiaba adv. = pote, din* 157. Agrn sn. = agru, ogor, ţarină 155, 103 (J. Ai! interj. = aide! ai m murgă la ampiratu ai să mergă la îinperatul 145. Anii! interj. aide! 68( âl ), 145. Aldiţl! interj. = aideţî! 135. Algor sm. = armăsar (Bw., Nta Alor sn. grajd in casă, numit şi fund []. Air sai. = noroc 59 ( 5 ); air nu ari I di tini = nu se alege nimic de j tine 156. Airliă noroc, cu noroc, norocos: airliă să-ţi hi / să-ţi fie cu noroc! 56 ( as, sa); uom atr/ia oin norocos. I Al sm. hal, stare; nenorocire 59 ( u ); an niţi un al într'un hal fără de hal 138. Alaitcă sf., pl. alaitchi = persanele cari trăese la curte 143; cum alait- j chili dă/rară cum făcură ourtesanii 145; zisi la ulaîtckili lui dise la curtesanele lui 146. Alat-, pl. alături sn. undită 103 ( a3 Ahlios vb. = aburez, Arom. ahuleseu, pipăim Alb adj. [Wgd. alp, pl. a\lp 16] alb 47 (u); calî a\itri~c&î albi, 50 («,), 61 ( 8 ); alb purtat-au =. a purtat alb, nu de doliu 76 ( 3U ); cu barba albă 166 ; albă frumosâ, fericită; Wgd. 60, 61: schone. Albea, vb. IV albesc. Albcţ [] aibeţă. Albită sf. = aibeţă; partea albă a ochiului (); bolă de ochi. Albina sf. = albină 137; albinili ţe nu sirbăs 27. Albiri sf. = a albi, albire; albiri puu(j,a = a înălbî pânza. Alciă n. de cal, de culore roşie 170 U Alexandru = n. pr. 152, Alîz [etim. tk.] în tocmai, adevărat, just: allz negru cu totul negru 104 U. Alnăfes vb. IV pipăia, caut cu de-amănuntul, caut prin tote părţile, scotocesc. Arom. pusputescu. Alt pron. neh, alt 121. Altar sn.=» altar 80 ( M Allfl [Wgd. ajlji 13] = usturoiu 38. Am vb. II = am, ai, ari, vem veţ% au; conj. pers. III aibă; twi=-avuî; vut avut, vtori-ă ave, avere; ari iarbă esto ei bă 71 ;u vut-au a avut; una asprâ-ii fost 65 (, 0 ); să aibă o să aibă 103 ( a8 ); Di mort lup ari la vrin, sâ-\i iâ frică? 74 ( rtj [Wgd. 44]. Amăcsm. [tk. ahmâe]= prost, tîmpit []. Ainău graţie, aman 148. Ainft conj. [Wgd. 35,, ama] = dară 57 ( 68 ), 65 (, 0 Aaibalig vb. I baleg, a se balegă []. Aaibâr hambar, pl. ambară 62 (») şi ambfyrî 31. A inbet vb. I îmbăt; amâ\i ambith m vin foii lumi=dw îi îmbetă cu vin pe acei omeni 114. [Wgd. idem 10]. Ainbitărnes vb. IV = îmbătrânesc 56 (». Aiabur()«(mico) vb. IV ine lupt: si amburhs se lupta 18. Amflu (şi: amflum) vb. [Wgd. 10] umflu, sunt mândru: mult si amflă, mult se umflă în pene 62 (, Amin = amin ; la timp, tocmai; si pugudî la amin 62 («); 56 (a,, 3i), 57 («), 122. Amnar [Wgd. 10], sm. = amnar. A amu vb. 1 = umblu; ari un pu[iu t tucu dipri rid t rid anină 49 (» [Wgd., 15 idem]; 52 ( ); poţi si anini? 136; ama poţi si amuişî 136; amnqnda = umblând 120. Ampărţţis vb. IV [Wgd. amports^s 9, 42] înipărţese. Amp^die vb. I. [Wgd. ampiidik 10, gv&şit m ampedie] îvnpedic. Atnpirăt sm. = împărat 51 ( u ), 52 ( â0 ), ampiratu borilor^împăratul vînturilor 40, vînţatrapio, oare ţufll din spio muntele Zîua în «iţele kuin.uni si EUrielftU. "«'-. Aumîratesc adj, [Wgo\ ampir*ţ # 38] îuiperatesoj şi m la piufoă an eucuţt ampiraţâşt» şi eăad tl puseră în eooosi împărătesc! Ampiraibicâ sf. «îinpărăteaă 186. Aev^ii-aliţa sf.«sinpărâtesă 149, U3j tmporăteaa albinelor 27. Ampiraţoiiă sf.» împărăţie 141,146. AwpMe* vb. l,t?tp.j«îwpu^, Aiaplitit =» împletit "jjji U Awpiiu vb. I (Wj& ttpuu pliăi^y.ldemjf^ttmplu; JMIampViară ca&u tnduple Ş ă Ainpresht vb. I^pet frept, lipii aii amproaâtâ 0& t. ' i i AmiHiios vb. iv.*» Upţut; la Qt^W rasol a a ae da.df ruşine AiM= 50 (>.' " ; >J Aml - Dat. de.la: io?gd. ani, j p (,-),f><> Uu ^ ' jal*'. A» prep. [Wgd. JdtlHi;i4] -*Xm' ţer 50 ( ); 51 ( M, 4i:9 <«)S fif* 1 ' : Ja»/â mpna ~ jjţ$ ; ţn oea^tft mână a:ii de aaei»ânea m A An sin an; anul trecut 58 0 m di), 77 ( M i) i ««jm*fr4 ]8ft"' dacă ajunseră In vtrată M^Jflpft. idem 12].., 4i A» an. ban 1#& Awcalăr () adv,» călare. Ancalb- vb. I [Wgd, Idem 10] ^p**- iec, 66 (. )* l**i 0»»<w/wdi^ Încălecat 152* f. :\u--- Ancalzoa vb. iv^feejigeao I47,$gd. idem: ankojifc 4% ankol^i fcş* căldiî 10; arf«ao^^«^ii r»ttî andazesoă 147 (»)<

6 Cpof pani» 54 l'emole N. FAPAHAGI MEGLENO->-ROMAN II m A11 caj> vb.ti = î n cap;pimintunu nii j ncapi-'--pămînlulnu ine încape 139. Alicii re vb. I == încarc 152 ; doimi cota anii va aneărcăfî -~ din moment ce atâta ine rugaţi 158. [] : îngreuez, împovărez. Ancă -încă 62 ( 0), 164; domnii 'nea 78 j Uu), Wgd. anh> 10, 33; idem. I Aiicliil vb. 111= închid 45 (V), auolis I 51 ( 2s); [ ane ia de colore în- chisâ; Wgd. ankliid io, ankliîs 39]. Anei in Aci uni si închinăciune, compliment; şi io să pisăus una an- \ c\inăciuni 142; [Wgd. ankliini- j /âttttt* 151. J i Aiicoâ adv. încoce 102. Aii-cola adv. = în colo. Aacresc vb. III cresc 15!$; a resărî j serele: ancrqşti soarli resare so- rele 106 ( tij); di ea să, anaresed soar- j după ce apare sorele (Iii. după j ce o să apară «orele) li ii. Aiicriclât adv. cu minte, înţelept. Wgd. 69- Am-u iu a vb. I = încuuun 108; anca- ] runât încununat 108. j Aucuruiiatic sn. - plata pentru în cu-! minare, de încununare, ce i se cu- j vine popei şi celor-lalţî servitori! aî bisericii. [ idem.] Andireg vb. III -dreg 140; şi ta au-! direşi 151; andimzt casa deretică! (prin) casă. Amli\itâ sf. undreâ 31. Aiifâij vb. I înfaş, înfăşur 117; la an faşă 107 ( ll8 Anfiic (mi no) vb. 1 mesperiu, me tem; si anfrieură 140, 150. An Irigară (mioo) vb. 1 m e apucă i frigurile [Pap] Ang;a prep. [Wgd. ango 34] lângă; j junsi angă una. moară 14;J [Etyni. an i (lân)gă]. Aiignloînes vb. IV îngâlbiness. Angârdea vb. IV îngrădesc 117,153. Aurărie sf. clacă, angărie 41. Augftiolft sf. == clacă 06 ( fl0, ic*)- Angliies vb. 1 Pa p. greşit anghu4\^ înviez; Cum si anghiîasoă?= cum o să învieze? 150; anghiiâ = învia 166. Aiighil sm. înger 108. Anglăvit adj. = întocmit la stăpân, Aroin. arugăt; Wgd. 64. Anglicg vb. I încheg; pun la cale: la ang\ig{nn lucru 02 ( 8 Anglleţ vb. I =«îngheţ. Anglii [Wgd. anghit 10] vb. 1^= înghit; o n anyxuâit când înghiţi au 166; la anglito lupu 137; au anglify lisiţa 136. AugrajţiH vb. I = super, aţîţ (cânii A ii grec vb. I îngreuez, trag mai mult la o parte 82 (,,,); 28 (,) Angro» vb.i îngrop; s-la angroapd 106 (,); angrupăt 145, 146, 152. Aiigunises vb. IV grăbesc 81( 4>B), 168. Aiijos adv. în jos. Aiijiig vb. 1= înjug 156. Aiijhr vb. I«2ujur 137; Wgd. anzur 10. Anloş (mieo) [Wgd. mi anluhes 42] r= mă îmbolnăvesc; una ţe si anlvaşă miau = îndată ce se îtnbolnăvesco pruncul 108 ( î0,c): A n moli a vb. I -îmmoiîî, Arom.moliu. Aninailarl îmmuiare. Arom. mulîari. AnrAles [Wgd., anraes 49, anrait 10, 28] me super. Arom. mi ndrăiescu. A unison (mi co) vb. I mă ruşinez. Ansor vb.i«însor; s-?iala ansurţmi să ni-1 însurăm 139, 149. Aiisănfttiiş^z vb. IV însănătoşez; ca si anaănâtuşfy ^ după oe se însănătoşi 166. Aaşărătari af.= colan 127, 128. [Ut. înşirătură]. Anaua adv. în sus. Auş^r vb. I = înşir. Antala-pântata = ciat-pat 62 ( 10 Antâm^nlă vb. 1= tămâez 120. Anlicagitt sm. persană care se o- j cupă cu negoţ de obiecte antice 23. A ulii ie sf. = anteriu 36. Antoni vb. I = întorn, întorc; sî con si antumasi qitâinâ&e înturnase, se întorsese 151; nu'ţîsi an toarnă 84 (m)) si anturnară 163. Autreb vb. I [Wgd. antrep 10] = întreb 62; tu-fi nu antrşbă = tu nu întrebă 160. Aiitreg adj. «întreg 166 [Wgd. anirak 10]. Antribari sf. = întrebare, a întrebă, întrebând 62 ( u Antrn prep.«între, în; în faţă 52 ( ): ăntru; si plâamt\u antru ie[î = se oiocniau între ei 146. Autrti vb. I ~ intru 58 (,): tot antră 51 (,»); ăn foc sâ mtrişi ~ în foo să intri 58 ( a); ântrgnda = intrând 118. Autiiiieric sm. = lntunereo 147. Aut unic vb. 1= întunec; niţi nu si antunioi) bini nioî nu se înoptă, nu sa întunecă bine 164. An(urrl()S vb. IV = turcesc; mi anturaua s= ni6 turcesc, me fac turc; ca si anturetoră bugari\i = după ce se turciră Bulgarii 156. Auţ&i>ari si = înţepare 67 ( m Anţdp 86 ( m); anţâpâi ascuţit. Anţertvb. Incert [Wgd. antsert 17, 9] Aiiţileg [Wgd. antseleg 48] vb.iii= înţăleg 87 ( M1), 71,( IM Aiitiiig vb. III inoing 117. An-ţorţ [Wgd. an4sqrt$2tt}= anţerţ, acu trei ani. An ii ii tiu adv. i» înăuntru. An îi rin (mico) vb. I=» urmăresc, me ţiu după urma <H*I«vâ: antom&h dupu îel 26 ( u Aiiurmaii sf.» urmărire. Anvăries vb. IV**amaateo, învîjştaao, înfăşur. Si anvărt^ti anoa$*w%& amestecă printre cai 166. r, Aiivi'H*- vb. lllmfmbraoj mi anvţ e=*> ine îmbrac; gr$* (mvinoui** cu grăunţa <Fap. Aaveşinliit sn. p» vaimînt, îmbricăminte (}, Anvcştiiniiit [niiî «^«'«mi»^ ftum greşit e îu Pap,] w îmbrăcămlftta. Anvet v b. I [Wgd, am&te 9, an^şm^ erfahren, geaafeialui S8]-înv4048, 168 Din <oţi mviţăii - luveţau mal Um$M)kt toţl^a Aaviies vb. IV * lavalaso, in&şur 155, (greşit ta Pa >. mvu4\^ U anim di k<& Wgâ 68. Mm* Auvm - încoiaait; fbamuit Ş&ţ Aavîiig vb. iuwlmuflr., mmi Anviui^iM vb, IV^layiaa aaamp» vini(iis^iii$ ijavinata*^ davlik&4l la iată.,* > i V'^ iţk>;t Anviiin vb.u!ii(rjia«a«#mfthaa(i^» : super p#ia Ol «<tf^«, împurutul aa mâhni, aa npjfebp Aaviiiiiari sf. m inpawip», tatfttţl^f mâhnire. v* V.'- ^tfe*. Anviriiios adj.«n#a^a$ 15^. A;'. Aaviţăt [Wg<j, m»mi m *mm Inveţat, obiainuii«0 (*.. M%ierfahren, gaaohieilt ^ Aavitătura sf^^^iiftiwi'â ţip' ' Aavîitesvb.IVj^«d- «nvvii^iimi jeh wende miflb 42] == înto^lnvîrtese; ţ* mvfrfyftila âto0pm* care întoraa, aa Invîrtesoa apra stânga 107 < ' Anzuniclm vb, I *» îngenucha^v. Anziiiueliari iiiw-îngenuchera, Aaaiiboz [tk.l adv.**paaea&t0»$als;

7 56 PERIOLE N PAPAHAOf MEGLENO-HOMÂMll. 67 că ţea noastră fu apansgz = ca la noî a fost. cam pe neaşteptate 150. Apir [ la Nta] vb. IV a se face diuă; aptrî^sb lumină de diuă. Apsaiia [etim. arai) habs = îinprisonare] închisore 164. Apsănuluî 164. Apţ sin. s= prisonier []; închisore; ai apţ! ai (în) închisore. [Etim. arab. habs] Apu sf.=*apă; art. apa 42 ( 8), 52 ( s3); apu nu-ţi da să bei = a nu-ţî da un moment răgaz 62 ( M), 60 ( 16); di la trei apl 100 ( î0 Ap vb. I = ar 60 (» ), 155. Arâl n. pr. de rîu 146. Ară adv., conj. = iară (passim Arababa = forte repede, cât de mult iute 104 ( M Arb sin. vedî, arb. Arbet, arbeti Wgd. 21, = spate. Arbari [Wgd. arbur 11, pl. arbur\ 22], pl. arburi sm.- arbore; un âr- mre cu cor ih iii an sus 49 (, Alburind sf. arborime,arboretj]. Arc sn.=arc; instrument cu care se lucrâză bumbacul 33 [Wgd. arh, arţag 9,24]. Ard vb. III ard 65 (,, 81), 151; vrin foc s-ti ardă, da-nimî ti ărdirh 59 (,) [Wgd. ars = arsei 39 Ardlc vb. 1 = ridic 71 Ut»); si ardică 119; www ni ardică, lan tu si lăsă unul se ridică, altul se lăsă 144. Ardicari sf. = ridicare, a se ridica. Argavân sm.~aroin. argavâri [v. ragă vă u] sa= crin. Argles [] vb. IV =-= eheltuesc; etim. hargi arab. =-cheltuire. Arici ii sm. ariciţi [lima, Oşanî]. Aripă, pl. îeripi, sf. = aripă. Arnăut sm. Albanes [].! Arnăuţeşti adv. [] albanesesce. Arwinic (v. răsinîc) 128, A reiau sm.==leu (v. răslan Arşon s.=srăschitor 34 [v. râşfyn]. Art ic [tk] = în sfîrşit 61 ( M Arvîă sf. = arie 40. Arom. arvie. Arziut [Wgd. idem 48] sm.--argint 89 (notă 1 Ar/intâr sm. = argintar 29. As adv.=adî 164. Pri zuua di as 58 (u,m*&, Wgd. as 34. Aşchiei' v armai ă 142, 151. Ascliitiă sm. - pustnic, sihastru. Asii [tk.] adv. = adevărat 155. Aspră sf.= ban, lescae 62 ( ia), 65 ( î0 Astăzi adv. astăzi. Astret adj. = sterp 61 ( ţ4 Aşi, pron. dat. refl.; s-contă = îşi cântă 67 (,) [Wgd. ovso]. At sm. ==î armăsar 62 Atoali=Arom. eutrugh urnişi, partea casei dintre acoperiş şi zidul pe care se razemă grindile ce susţin acoperişul, însă din năuntrul casei în opunere cu streşina 101 ( ao); Wgd. atgli der /wischen Decke und Dach befindliche Raum 73. Atţir [tk hatîr] sn.-plac,chef62( H Aţalamăţala=62 ( 18); ăţal pe Arom. însemnă: om neîngrijit, care nu are nici o ordine în haine, în purtare. Aţi adv., conj, = apoi 33 ; dacă 152. Aţi! = strigăt de chemare ca să o- prim catârii 171; dat sing. de la pron. ty,. Art Acus. de la ea [Wgd. ap 4]. Afiră sf. «reeore []. Axen s. şi adj. = străin 62 ( i6), 101 (.,), H6. Ază adv. = adî. Aznft [tk haznă] hazna, deposit de bani, vistierie 138. Azţir [tk.] adv.=gata 161, 163. Aî interj Ăl! inter j.==hăî! 137. Aiiipirât, vedi ampirât Ăn prep. = în 33, 46 (,), 49 ( ), preşcurtat în n: nvali 45 (,); n-timp! - la anul! 56 ( 81); vedi şi an. Alicea adv. - încoce 136. Âm aiitinăt adj.=4ncăntinat 61 ( 14 Angrop = vedî angrop 106 ()«Auşor = înşir 122 (vedi anşgr Intru prep. = în faţă. Arom. ntră, nintră 51 ( ), 63 ( ); intre 101 ( 69); ăntru bătijuni = înainte de botez 120 (vedî antru Aut mierie (vedi: antunerjc) = întunerec 102 ( 01 Anţiieg [vedî: anţiteg]. Arb sn. = hârb 89 (notă), 86 (, Ară (vedi ară), se audelaoş. mai mult. Ardicari sf. = ridicare, a ridică 33. (v. ardicari Art sin. == prepelicar. Arom. hirtă, câne de vînat pasări. Asii (vedî: asii) 158. Aşi = îşi Dat. 64 (-«,), vedi aşi 220. B Ba! interj., adv. == ba! nu. Babă sf.~ bătrână, bunică 39, 45 (,), 51 ( ), 62 ( ), 136; baba =moşă 117, băbili = bunicele 118 [Wgd. babg Grossmutter 49]. Babă sf. = obiectul de lemn care servescela ridicarea pietrelor ( răpitor) de m6ră. Ln. Bab]ic sm. Arom. pelican, fel de cocostârc. Bacăin lemn de vopsea pentru vopsitul ouălor 116 (, 8 Arom. băcame [Etim. Arab. tk. =» baoâm]. Baci ti sm. bagi ti. Baclă sf. = fasole ţuoără 38, 25. A- rom. cuchîauă, favâ. Baeţu* sn. ((>şa»aramă; săsoofi baegru din rămnt, Arom. bdeire. Baeşls sn. = bacşiş 154. Bag vb. I = bag. Bagle sf.= coş; loe de onâreîn oasă. Baler sn. = lanţ, şir eu mărgele 36. Bali sf., pl.-baie []. Baligă sf., pl. bgliti** balegă 60 ( Bal% vb. I h*\q$îbâmgât,bâlig&ri. Baltă sf. = baltă. Balltt adj. Arom. ba\iu = bălan; ba\iă fem., oare gre un semn alb pe frunte; n. de oî» eto. 170(»), Bainnia sf. = bamie. '^k Ban! sm., pl. =«monede vechi <f#*aramă, cari n^au aura. Bară sf. = moeirlă W (, ), pl. J^la dori' Arom. 'tisrfc-' fak Barbă sf.^barliă 166; bărbie. Barba pi ni ului m un fel de ciupau» *. Baroşcă sf. = moblrir mioă Bat vb 11-bat, întâlnesc 46 i apa s-ti bat$t&$$hf4*v*, te-ar apa! 59bătuii p0?<h i^^mă duaeî, npam du» pliişia el 71U); bâtitph lup-lnpm pe lup 136; bm pri albină < llftâini pe albină 1*7» 157 [Wgd^J. BaWat=nici o torliăiincl pla dici 151;ce-vâ«!fldfrA«idr nuîiş Batiz vb. I-botea 6^^), î Wgd. bates, bateadm, bateţi.^. Başa adv. başca, g4ba, fără plată; cg-ţi, lisiţu, *i-u mănânfi b <**& 1 De ce, vulpe, *â mlftânol sti fără plată V 150. Băbăica sm. =» tată 68 ( M Bftb^s vb, IV«moşeao 116. BAbiri sf. - nt^f^t^şit 118;*4' Băbllăc iig. = bătrân, Ui,* ăî Băbliţa ng.=bltrâni, 11 Baclolă şi bădoim af.«târlă, strungă 38, 62( -

8 58 PERICLE N. PAPA 11 AGI MEOLENO ROHjţ«U. Bfigiuâc [] sm. ~ cumnat, doue persane, cari ţin în căsătorie doue surori, se numesc băginăţi. Arom. idem. Hagiu ic sm. -= coşul de pe casă, pe! unde ese fumul Bălăittiă sf. = bucata de glonţ; flecuri 62 (a Baltiă sf.= securea 135; Wgd. boltia 4, boltie 10 [tk. baltă]. Bărbat sm. [Wgd. borbăt 22] = bar- bat 49 {,), 159. Barbă teşea partea bisericii, unde ; stau bărbaţii. Arom. bărbătîasea. liărbătiuiisf. = bărbaţi mulţi. Arom. bărbătame. Bărbos adj.---bărbos, cu barbă; ţista I Mr&ds acest arhiereu [sau": preot, călugăr], în sens batjocoritor, spre injurie 160. Băt-dăc sn. = ulcior 117; obieeiu de i nuntă 129. Bărdi sf., pl. = barde. Arom. bir de t 32 [veo 1! bărdih]. Bfti'diilsf. pl. Arom. birde, parte de răsboîu 32 Băidilicu sm. = prăjină, servind la rasboiu 34. Arom. nun, templă. Bărnăvec, pl. bănia veţi = poturi 37. Harnic fel din cereale 25. Hainită sf. = fel din cereale 40 ( u Hăs^rică, ve< t lî biserică-. Batantă sf. = vâltore 33, Arom. bălame, băta\ie iţi pl. bătăftî. Servesce a da consistenţă şaiaculuî, abalei. Bălijtini sf. botejune, botez, botezare 65 (J, 120. Bătizari sf. = botezare 119. Bătut adj. abătut 105 ( M ); lig.: cias j 89 ( 14 j Bebi sm. = copil, fecior 100; frate j maî mare. i Beclfi sf., pi. x= poturi 37. j Bel s=s beii, prescurtare din ouroubei 46 ( Beldii [tk.] = pote, dor 145, 147. Belchhii pote, dor 163. Bclijos» culeg 113 ( Hei o iu adj. albicios; n. de căni 170 ( s Belii adj. = albul, frumosul. Behiş adj. alb, de eolorea laptelui, frumos. Arom. bel, biăliş, biluş. Bcrbir sm. = bărbier. Bes vb. IV bes ; beşi unu, beşi Iau tu beşi unul, beşi altul 139. Beşic n. pr. de localiate 63 (*, Bei adj. = bet 73 (., Beta sf., pl. />e^ealţavetă, jartieră 33: beti chiteusiti = calţavete înflorite, adecă brodate cu flori 37. Beii vb. II = beu 40 (.), 52 ( ), 61 («), 62 U Bibă [Wgd. bib =* Fleisch 50] sf.«raţă; bucată de carne (); /e-/i unăbibă iea-ţî o bucata de carne; fel de brodărie 34. Bir sm = taur ; ca Mc 164. Arom bie t ta vru. Bidueliu [Wgd. biduk\\u 37] «păduche [vedi piduc\iu\. Biiutură sf.= beutură 62 ( u Bilă sf. «prăjina; co lunga stânca lungă, n. de loc. în Oş. 45 (» Biles vb. IV - jupoiu 86 (, ia ), 141; Wgd. idem =s schăle 42. Bileă adv. = abia; saldi noi... aedphmbileă- numai noi... scăparăm abia 150. Bile = chip, chiar 80 Bîleg sn.= semn, gaj, ţintă 125, 163 []. Bibaftă sf. = beleua 61 ( a, Bilică sf. = nume de flore 113 ( V8 Bilîeă-di-buric n. de plantă. Biiică-fiireseă = n. de plantă JiiJVbe sn.» turmă 73 (,), 160. Billtir = n. de câni 170 (,), BiniJWgd. bini 14, bine 16] adv.= bine 55 (m.s.u), 151, Birbeţi [Wgd. blrbştd 22] sm. ^ berbece 160. Hîrbîlîu sm.= privigiietore 49 ( 2 Birichiet [Wgd. birikăt 51] = belşug, noroc 55 ( ), 110 ( n ), 162. Biserică sf. biserică 49 ( a ), 121. Bistri adj. [Wgd. 28 beli] - clar. Bişăm>s adj. ~ beşinos. Bişocă sf. [Wgd. bi&qkg, pl. bisots 10, 23; idem]»? băşică. Arom. bişică. Bişpaă sf. ~ beşină 139. Biş(>» [Wgd. bi^os 28] vb. IV = bea. Bişori sf. = a beşi, beşire 03 ( 88 Bitărnes vb. IV îmbătrânesc. Bit(>ra [Wgd, idem] = bătrân 161, 162, bitqmă 149. Bivol am. bivol. Bivulelăc sm. = puifi de bivol. Biv uliţă sf.» bivoliţă. Blagoslovit adj. = binecuvîntat 106. Btaguvises vb. IV =p blagoslovesc, urez, binecuvîntejs 122. Blană sf., pl. blohi bolovan 63 ( a(> Biastiui vb. I^blastem [Wgd. blas* Urni, pers. II, 14], Blăiteia sn. - blâatem. fesi oo = a bîăstimat 156; blăst^mili pl.63( u Biăstiniari sf. = blestemate. Biflstiiiiăţ adj, s= bleatemat 61 (J. Blăzel=<x> ăţibra! **{%\) fericit 160. Blizna sf. = fer; aramă 47 ( tl Hliznaiu adj. = arămiu (fel de brodărie) 35. Iilor sm.^n. de ârbă, fel de plantă. Boabă sf. grăunte de fasole, bobe. Boadnic sn, =? butuc, pom de Crăciun 110 ( Huară ^ bor 47 ( l4 Boari sf. = vîu* 26, 40, 51 ( mj$ ),... Boari-negrâ af. «vîut negm n «!λt. turbat.. ţi.,, Boari «u uettăaf,«svînt cu nea, eând ninge şi suflă vî»ţ, Arom., Qţmd mvunlurd» eâo4 avîntă.. f. Eoari-di-Zoua vin tul ce suflfc 4in spre muateie.zma, Sol* bob, faaciie 80 (»«); oo rofa <v ar{>t, co pri fuatttr*fasole roaie, fasole pestriţ fasole de pe ataţsli: cs> div fasola aă]iţ>atiaft(fel de plipll Bob, pl. bobehi =s nasture 36,,,, Bod sn. suraal W( w ); ţepue oaaa pune în twdttii^^* să o #$ajg$, Bagoioilipi (iti.iflfişa Domai^g[ # Boi i sm., pl. ^baiî,: n. de co^laţiune. 'ţ # mm sf.- {M t &MimiditeBto*&# ui bo\ica «ii iii ^ aaâata»*# Aa păsul 105 > M, Boiuă sf. = fol de brodărie 3.,,t j Borgiil sn. - datoria 63 ( ), lis, Bargiliii adj. w dator 70 Boş, pl. howfi aa bos 63 ( Jyu Hosii cucol ului^li^^'aqooiui^m^; me de flora,,. Bon [Wgd b<n% pl 4, bou 50 ( u>,,), 51 i^), 135. B^rii = bor; 4t$ru*ţ vu Bră! interj.. bre,! măi! 57,,( ), 137. >... ^ Bracazînii sn. ^oinga^re de i [ve< t h 6r«tf**ttB)^ia3ţ ; Bra( sn. = b*aţ ^^»a/a Bi»ăc, pi. ^r^ffj^a,, bai^ (Huma, ;» 4. Bras nes vb. IV t»oaro;..*a*rt «se l»«ar«, aa sfar ^ iasă 161. Brăsoghier aro. pra*t, netot i UrâşPeii sn. «w fel da aderă.:

9 60 PERICLE N. PAPAHAGI 195 MEGLENOROMÂNII. 01 Bre! interj. bre, maî (51 ( tib Breg sn. = suiş 75 ( iu Arom. giug. Brest sm. *=. fel de arbore, vedi jugastru 28. Bricttt sn. = brici u 49 Q. Brîiicellil sn. clopoţel» ce se anină de gâtul vitelor mici. Broască sf. broscă [fel de brodărie la ciorapi] 35; broscă 03 ( ac); co cu samar (Ntă) = broscă ţ.estosâ; co din apa broscă din apă; co din uscat broscă de pe uscat; co verdl ~~ br6scă verde, care trăesce prin erbă verde. Dacă din întîmplare un bou, vacă, etc. mănâncă o asemenea broscă, se umflă şi more în doue di le, când nu i se dă ajutor imediat. Broatăc sm. «= Arom. broatec, broscă din apă, brotăcel. Brpn sn. «brîîi 33, 36 (Wgd. 6 Brucuzitiii sn. - brîu de ismene 110( ) Brumă sf.= brumă 63 ( a}); cadi brumă ~cade brumă. * Brusâc sm. () loc sădit cu pini, pinet. Bruvînec, pl. bruvineţi poturi, şalvari 37. Buarft (tk. buh are) sm. =~ cămin. Bubaţfcă sf. gândâcel, gărgăriţă 68 U Bubajlca-Doinuuiui boul lui Dumnezeii, insectă. Bubă sf. = gândac de mătase 63 ( 3jj), 58 (J, pl. bubi 26. Bubrec (veo!i buburec Bubulică sf. = n. de insectă, fel de I cărăbuş negru. Buburec (Wgd. buhur eh Niere 49)= rinichi. Bucă sf. gura de canal pe unde apa îşî schimbă cursul din ori- I zontal în vertical; junsiră lângă buca di una moară 146,108 ( î0), 143. Bucăiri sf. mărlire la porci; porţili si bucăus ( Arom. se (,iice: porcul ghiţiaşti. llueădarnic sm. = mămăligă. Buclală sf.=- instrumentul care ţine hangul la gaidâ ( Bucffâr sm. = butar. Bueihs vb. IV b= fluer, şuer; ţîşiu (despre foc) 52 ( aa); an /mciţ)=anuj trecut cîntă 53 (»*), Bucium sm. buşten, butuc 119; a- paratul cu care se trage lâna 34. Arom. seamuu", lînăr. Buclumigă sf, s nume de plantă. Buclă sf.= vas de lemn în care se ţine apă, vin. Arom. buclă. Buc]ic sn. buclă maî mică 31. Buci iţă af.=-- buclă mică. Arom. la fel. Bucur (mico) vb. I me bucur 142; s-na bucuram bl («); să nu ti za bucuri 59 ( 8 Bucurijlă sf - bucurie 57 ( 48), 146, 150 (Wgd. bukuriljo 7 Bucuros adj. -bucuros; ubavi şi bucuroşi = frumoşi şi bucuroşi 143 (Wgd. idem, 28 Bud sm.» n. de flore. Budala sm. ~. prost, netot 63 ( a8), 169. Budamiă sf. ~ fel de cuvertură ( Biidlancă sf. nume de plantă. Buduineitoă sf. nume de flore; fel de brodărie în felul florei cu a- celaşi nume 34. Budurl sn., pl. -şolduri. Buf sm. = bufniţă 63 (J. Buf că sf.^=fl6re din grădină'de culâre roşie 128 ; moţ, tufă de per ( Bugâr adj. = bulgar 156. Buclăg sm. = cămin 121; loc de onâre lângă cămin: aşi şizu an bugiâc 143; au piisirâ lisiţa an bugiăe o aşezară pe vulpe lângă cămin, cădea la locul de onore 151. Buimăcit adj. = buimăcit 164. li uj an că sf. - nume de plantă. Bujor sm. bujor, nume de plantă. Bullcă sf. fel de peaohir, maramă. Arom. numit: balfu&l, 119,128. Bumbac sn.bumbac 33,63 83 ( 4M), 153, 163. Butubar sm. - trîntor (ia albine); fel de gândac de culore negră; 27 (: bumbăr); bumbări\î na mănâncă, bumbărilina biles Trîntorii ne mănâncă, trintorii ne jupoie, adică: Turcit Bun adj., adv. - bun, bine; bună diminqţâ 54 ( u, t 8); curuhi buni 57 (); tot di bun *~ cu bine 55 (ta); Domnu di bun 55 ( W. M), 56 («,»»,»«); mai bun=~~*ă\i ajute, cu ajutor 56 (» ); mm bun -maî bine 78 (uu)', ca s-la rascărnună bun bumbacu~dnpă oe se va scărmănâ bine bumbacul 33; leii anviţău bun 146 eî învăţau bine; si ispriminşştibun&e priniinesce frumos 103 ( 6a); buni bunătăţi, frumuseţi 48; eutoati bunili eu tote bunătăţile, frumuseţile. Buuăr sm. puţ [tk. bunâr], Baafttati IWgd. 49, bunitatij, ai == bunătate 143, 158. BuuipA sf. = bunătate 166; fericire. Bură sf. = torent de rîu ; iig. nume râu 63 (43 Arom. bora: îl lo bora^ i-a eşit nume r6u. Bureţi sm.=ciupercu 49 ( u), Wgd. 8, idem. Bureţi sm., pl. = ciuperci; feluri de ciuperci avem: Bureţi-di oilor, sau; BureţUl-oilor = ciupercile oilor; Bureţi t-comlorsaft taraţl-di-eonllai - ciupercile cănilor; acestea au a* mănâncă. ;. s<vtt «i 1 Bureti-di-glimiUoiunarcî vii. Aeaatea aunt buna 4a mftnoat. > Bnreţi-di-ieseă «teaioparci da 4fpftî Bureţi di-lu.jiu^ciuperci nebunesc*, oarî sunt airăvitjsra. ',<\ Bureţi di ealiacosiu, ial de oiuparoi. Burghie sm. ^obiect de argiai aninat de tas 80» " $?>\i>* Burgiliă adj ^ dator 121. Buric [Wgd. awha-nabel, Banali, 13], sn. ^ feuria» inimă, pântaae; pri gol bufuww atomachni gol, flămând 104 (J; mi fmibmim^ m'am speriat «8 cum *$t$h buricu ---- mm dor&wjj^m 143 ; nu ra fştă lamri 8-nw$mM la buric nu t»h fată, oara ai nul iubeseâ ldfi, 46 (, 56 ( Barncs vb. iy^^lpustesc; şi hurnim^gidmii-^ năpustiră balauri* 168..»wr(>H (mi) ^mm0l te «I ce se luptaţi 1^3. Bursâc sm. ^ J>tt**tta. Baruvaiicâ &0$bjfâl mafi mubană []* Buruves vb. IV-sAmaateo IF ruviră: caroatarl, oâutairă, Burven vb.i^a^tao» ; di o buruvâ^jtjlfa Busul iul sm, buanioo 117, Buş sn.^puaxn,^in.idem Bură^sm. \ ^ t m i ' But/sf.' ^ ^ & ] U ( U idem 23. 4!' W. Bulin sm.-bntoiuf^l. Bulim sm p«^f^^am. ta> Bătură sf. -«l^î #aate fel,, turaiii la 'f^^jaajrî 63 ' turu bubi rw*.

10 62 PE RIGLE N PAPAUAGI im JM*~ Biitiirachi sui. bubă rea ( Buţell sm. butoi tî, butoiaş 31. Buţeiiă ( greşit butgua) sf. butoiaş 51 ( 13), 168. Buţiliişeă sf. butoiaş care conţine între 5 10 ocale ( lînţiuăn sin. ciorchină de strugure ( Arom. arăpune, căiruş-deauă. Buţnes vb. IV ating, înţep, spintec; la buful eu cufitaşu îl atinse, îl înţepă eu cuţilaşul 166, şi la bufni rapu şi spinteca pe harap 168. Buîiîcs (mieo) ine lupt (cu puşca, parul, etc.) Buză sf. buză (Paj>. Buzos (mi (Si) vb. 1 umflu buzele; me îngâmf 63 C. Ca conj. ea (j, 45 (/); după: ea s-la rascărmuiă 33; când (Wgd. ka, kasi 35, /h/s/ 33 Cabalatlîă adj. vinovat, culpabil 63 ( 4? [Etim tk. cuhat vină.) 1 'a ba11 i â adj. viu o v a t 1 iii (t k. mfoxl ( abiladv.,adj. cu putinţă; w^/mi-t este cu neputinţă 160 (,J [tkj. Pac vb. I cac; w«â W>a moaşă urdă cavă. 11 (, }. Ca-ea! strigătul oo-l dă cocoşul 137. Cadft vb. I agat, prind ; văciht prins 140. Cacoii ca şi când, par'că. Ca-euni- caşi cum; cum; fela calea cum ray Acel cal cum eră 150 [Wgd. ka kum si 35], Cad vb 11 cad 48 (J, 63 ( ); ah căzu t()( 18l ); s-nuaj cadă la buric să nud iubescă 162. Cadănuşcă sf. 1. pasere din ordinul cornirostelor, la gat are un fel de tufcâ, încât pare căi înfăşurată ca o cadână; 2. fel de musouliţă. Cadoniă sf. cadână, tur coi că [], (ador adj. demn, în stare 163; nu fu cadfyr si-li află noima = nu fu în stare să-i afle sensul 165. Paf cu adv. cum 149. Cafe sm. cafea 145. Călgănă sf. = caîgănă, jumărî de oue 114 ( J8 Câir[greşitcaer] sn. -caîer32,33. Căistur, fem. căisturiţă în limb. iigurat : bărbat, femee ( Pal, pl. ca\î [Wgd. kal, kalu 13, kal\ 22] sm. = cai 50 ( 10), 52 ( 88); ca\î 64 ( 49); călulil 64 ( 80); calului cu ieripî = calul lui cu aripi 144. Caiafei* sm..- nume de plantă. Cahîiîi sm. Arom. călăie, plumb cu care se spoese vasele.; a\i traşi oo 1-a înşelat. Caianiarla V, 52 ( Caiaîiz sm. spion; gazdă de hoţi 70 U Calc vb. I calc, pers. II califi, pers. III calcă, 64 ( 48), 100 ( ft0); să califi 58 ( a) [Wgd. kalk 37]. Cald adj. cald 62 ( 19 CalocYcă sf. paloş 144. Calup sn^pl.calopurî calup,tipar 30. Candisea vb. IV conving, înduplec 142; fota di frică si candisi iată de frică se înduplecă, consimţi; cum bre ti candisişi să vini? cum mai te înduplecaşi, te înduraşi să vii V 148. Cântar, pl. cântară şi cant{yri, sn. = cântar 103 ( fl8 Canlăsf. barză albă peste tot47 (,< Cap, pl. căpiti sn. cap 46(,),50 ( ), 51 ( M), 64 ( M- 8,),86 ( 8; 8); capu şeful 19; aţi la puni capu la piimoari- îţî tae capul 146; cari ardgii căpiti? cine îndrăznescev 61 (, Capac sn.=capao; capac di palia coş de paie, pentru albine 27. Capinft sf. ^- spin 63 ( 4,), 64 ( J4 Capră sf. capră 102 ( 81), ; fela murăr vg şi eapri = acel morar avea şi capre 143; albanez, în limb. secret. 89 ( M) ; a capra joc copil. 90 ( 4 Capră-divă sf. - câpridră, capră sălbatecă. Captă sf. Arom. oâpaub, fel de sită fără găuri. [Pap,], Car sm. = car 156, Caraiaâu n. pr. de câne 170. Caraula sf. sentinela 164. Cari [Wgd. kari 31] pron. rel. care 46 (,), 49 Q, 54 ( w); lu crui al cărui, al cui 68 ( ltl); 104 («*); cari di cari care mai de care 160. Caraiân nume propriu de câne 170. Carul, pl. cărhiuri sţ - carne 54 ( 4l), 64"( ), 81 U), 153, 162. Carpi a sm. =* carpen 28. Carii sf. oarte; aii trim^sirâ curţi îi trimiseră scrisâre 146; <%> plămâni. Arom. frindâ di hicate: Miărsiră cgrfili (di agti)»- mi se arseră plămânii de sete 66 ( 101 Arom. mî-ârsirâ frin4ăle di hicate. Cârti sf. - ploscă; OJ di vin = ploscă cu vin 103 ( M), 120. Cartoapi sf. pl. ~- nume de plantă. Casă sf. casă 49 ( 4); pi. casi o- biectele de ia râaboiu în care se pun scripeţii 32; an casă acasă 51 (un); fuzi casă se duce în casă 115 (,»); pl. casi şi ogsuri. [Wgd. kasg, pl. kaai 23], Casca sf. casca, obiceiu la postul mare 114 (, 5 Caaaiăt noroc 55 (,), 64 ( fts- 6«[Etim. tk. kasmet]. Caş sm. caş, fel de brânză. Caşcaval sm^^aval. $K! ^ Cmjă sf. e^laeil. Arom. m*mâs, [Pap], (t - Mitî.. > orice,arom. Caşti-ţe [eaf*$gfom\ cărtşti fe, ş^ H4» 123. >.U; Cat vb l [Wgd,lcat*blieke 12]-*oaut, în gri j esc 64 ţ$. oâtâm f m -*0* ^riam.adioăjaaladoriamşiett^d^)^ cată privaaoe, oată 83 ( 4M);*g& *t andîei oată, trebneaâ îneht^ll4i i aă *Z m<!d-?f4ae««lindescă i08 Calina - 50 ( 8t ; ^ r^*- (îatrâii sm. ^aatjgan. păcură Cat vb, 1 phnd, apuc, îno^i^ ca/o 65 ( ); nu pot ai căţăra nu se pot prinde, au pot aâ ae ajungă ; 64 U); toţlmwţâ toţi oprind 53 (»,); 4ruw., sa oa^im, = ce drum.. «flă «pucăm 163; văfo să ancaroă^ tueapu eă Suumrce, 153; con ihia wţă urâol*h f Mud îl vor dur#, o4nd o»ă4 l dor de uree^l 123, Caid sn. = A$^$hmla [il diţiune, înyoălâ; 165. Ca»»' am. fpf^ft (epitete jocurâ apua^t.rujn.ailordtţ necredincio» 14b9e r\ Cauşâ nume de oapee 170 j Cavâi! interj. vafî?{]. Cavâh sm. - oavaa» păzitor Cavgn sf. - v4aboi41. «a vru * cainjă 143. *, \ (kzitn sm. oâld^ >n»#w*^ dea ta şi toţjjj/,,:. preună cu> cu carne 148. >A». Că conj. = d ^ p r grbburlil = daoă muriră^ sunt mornifntllf$şf 140. CAcai ez vb. I a^udooeao 11 Căci un pronuilţ&î $tâuuă] i căciulă (..)

11 PER 10LE N. PAPA II AGI 199 MEGLENO ROMÂWli. Căciulă sf., veu*i eămuă. Căcluncă sf. nume de plantă. Cădăiiuşcă sf. musculiţâ. Căfalu [Wgd. kofalu 67 J sm caval. Caimacam sm. caimacam, suprefect 160. (Aiaiui, pl.m/pm sf. calam, obiecte de trestie pe cari se adună urzela (ustura), când se urzesco 32, 33. Călăi* adv. călare. Călămăr, pl. câlă/nară şi eâlămori călimări []. Călnălpc sn. - calabalîc, tapaj 101. Căleşă ocheşe; n. de oi, de capre 170 (. Călcat (v. cale) călcat 50 ( Călcări sf. [Wgd. kolkari 30J - călcare, a călca. talcioc sn. -_ capacul cioreciior. Arom. pl. căpăehi 37. Călcpnftt, pl. câlchm [Wgd. kolko'irn, kolkoanio ±2,k()lkioui 12] călcâîu; coltuc de pane, de plăcintă []. Căldări sf. - căldare 121, 148. Cftldărsm. căldare; eăldaru 65( u«căldăruşcă sf. căldare mică 106 ( 48 Căline sm. rodiii {], Călincă sf. rodie 49 ( 6), 81 ( 4 Căliscw vb. IV chem, învit 118. Căloari (Wgd. koloari 13, 45) sf. caroare, căldură mare. Arom. valoare Avela, eăroare Vlaho-Clisura, Bitolia. Călugăr sin. - călugăr 154, 156. Se $ice şi eălugur. Căinaţi pl. lemne lungi de prins cu ele pescî 31. Cămaşă sf. cămaşe; co turnată 30; 53 ( M Căniftar sm. eânular, conducetor de cămile, chirigiu de cămile. Cămilă sf. cămilă 02 ( Mi, 0i ), 153. Cămişoeleă sf. () cămăşuţă. Cămşiă sf. ()Hbiciii( -tk. camei) Căudijl sn. = candelă 51 ( it); co di gaz opaiţ cu petroliu 51 ( Căndillâr sm. Arom. cândilăr, care aprinde candelele la biserică(pap Căiidilltl, art. aăndtlju sn. = condeiu ( Căiitar (v. cantâr Căutări sf. = cântare, a cântă. Căutat adj. cântat, înveţat; Wgd. kqntăt gelehrt 28. Căngiilă sf. tipar. Căpestru sn. căpăstru 31, 65 (,,); a\i la strinsirâ căpestru. Canină sf. ~ (Hma) mură, fel de zmeură. Arom. căpuşe ( = fel de trestie ce se întrabuinţeză pentru îngrădirea viilor Cănisler ( căpisteri) sn. == eăpistere 31. Căpit(>nltt (Wgd. kupiton'i 14, kupltoniq 9; eăpit(miu) =- perină. Arom. câpitumu. Căprar () sm.= căprar. Caprină sf.= lână de capră 33. Arom. caprină. Căpuşă sf. = căpuşe (insectă hemipteră Arom. idem; co obiecte două - de argint ce se pdrtă de femei la pept. Căiiuşniţt sf., pl. fel de fragi [Hma] cari la Oş. se numesc pătărdg. Că râu fi,1 ii sm. garafă. Căreiau sin, = fel de hemipter. Arom. căpuşe mare, care se pune pe boi, capre, nu însă şi pe ol. Cărciun sm. - Crăciun 58 ( 1B), 65 ( ), 111 (, ); direp eâroîun în ajun de Crăciun 111 (,» Credem că e- timologia acestui cuvînt vine din lt. calationem. Cărgiilu [ greşit eărgîu] sm. pasere răphore, un fel de uliu. Cărl&uş sn. scripeţii de la răsboiii de oare se ţin iţele. Arom. căru{iu [lima idem], v. cârluş. Cărlegă Arom. căpuşe, fel de insectă, oare se puna pe oî. Ca să nu prindă oile eăpiişi de acestea, se ung cu păcură, catran. Cărlleltt sn.legau, Se face forte uşor. Se iea două beţişore mobile şi prove^ute cu pieiore spre a se pute* aşeză ori unde ; apoi se legă cu ajutorul unor sfori un ţol anume, în oare se culcă copilul şi apoi îufăşurat şi legat cu fâşia se lâgănă oopiiul. Cărluj cârlig păstoresc; cârlig cu care se împieteso oiorapiî. Cărli-iuărli - 66 ( * Căriuş sn. = scripete 32. Căruiilă sf. looul, unde se dă sare la oî []. Cărmes vb. IV dau «are la oi []. Cărnăt, pl cârnâţî saţ. ==- cârnat 65 Cărntâr - n. pr.de localitate 65 (, 6 Cărpămgh*^ lopată ou dinţi de lemn [] Cărpes vb. IV ~= cârpesc [] Cărşî [tk. karşi] -în laţă, vis-â-vis. Cărştttă sf. - partea femelă a oerbului, care este fără corne. Cărticloauă sf. = Arom. şiwiurbhîu şi muşur(nnu, cârtiţă 139. Cărăiltt sn. scripete (Hma j Căsâbă sf. 146, I Căsăbăla sf. 143, l Căaăbă sm. oraş. Castania am. castan (Pap Căstonlă sf. = castană (Wgd. kpstgnio 7 Căşoaţă sf. ~ parte din corp. Călcarea vb. I - Arom. oâmrtfu ootoodoceac (despre găini) Analele A. R.-Tot». XXV. Memoriile 8ec{. Literare. C*fceiiu (Wgd, m m m *to»$frr cătinel, înoaţţ domol -ă i Căterp" adv.^$apa<tg, da graii$gjg»t rînd 139, l ^ V f ^ t o t m w A Cătrău (vinii: <wu>#*)^ păonr^hatran 77 (, ), ţi& ',. Cătim sn. «vv^a. K^fcista m - m w 40, 80 (. ), 120, 158 j un fyft m cătun 57 ( rt,.,. M Cătun eu sm. ^ aăten, oătunăn; tunehiii la mtribw& Cătănişti sf.-= ioo unda a foa^afctun 18. Cătuşă sf. - plaiaft 46 (, '.» >-.]. CltaQâ sf,-aiţalm (..,. W.«Căţiă sf. Arom. lopaţl, eu oare se scota laauafgun oămia(jgţ^)* Căţiluş sm. a*ţal»fc ;aăţel m^m hu Căţiluşca sf. -eftţa4 mica- ţd^ > CăP (Wgd. jfeoi#fc/) am,-oăţal4& Căţeii sm. - farfujf^. Arom, opţifr Căautii aularindnl, epila S «u (..), 103. ^, Cană n. da aiţam 7 0 : (») Cangu sm. înump.^- ţigău,^ Capa - n. de ^ ţa^ aapră t?q^, Cergă. si -pişpqiales u),^, f' Carvîni sf., pl,^ia a^3 (,«); Casidn, pl. (w&w*ţ*w da junipar i*>6 (.«) m Cantină sf, " " *" largi. Cfacică sf. alqfaă^pomul ciun 81 U), IJil M Cheiată înjuratnra obioînui tre turci tifwftţftqrim' mie! 156, Chlaftăvru ^MdSZfc&i*. Clilâlă sm. în turme < şf,)» ^ara ^ CWaptiu vb. î^ iaj lan; nitş t tină 102 (#)y.. Chîaptiu sm, tw rfi. kxaptmş

12 PK HI C LE N. PAPAHAUl MEULENO-aOMANlt. peptene ; fel de brodărie35 ; oo u - peptenele 49 (, Chlâpjinl sn., pl. peptenii eu cari se lucreză lâna 33. Arom. chiapţini. Chiar sm. câştig ( Cliîarsie sm. persic 28. Chlârsică sf. - persică () Clilef sm. chef, plac, distracţie 65 (ga); să vină să-vi dară ehîefu lu ampiratu să vie, ea să distrag ă pe împărat 146; să-yi dară ehîefu să-î facă cheful, adecă: să-1 distrag ă 142. CUlept sn. (Wgd. k\ept 16) pept; că ea di la ehtept an jos nu VQ cârtii iiind-că ea de la pept în jos nu avea carne 147. Cliiersenu lungan, gură-easoă89 (,,, Clilesi sf. pungă 103 ( 83), 139. Chîesuie sf. fel de cleşte 30. Cliieiiin sm. -- aţă 105 ( âa CkifcAlfa vb. IV strănutez ( (liifuics vb. IV chef uesc, petrec 164. Cliiluvet sm. fel de podobâ pentru cap 36. Chinui- sn. chemir, cingetore 36. (Wgd. kimer 51 Cliiuteri sf. chimir, cingetore 33. Chinisăs vb. IV pornesc 136 (Wgd. kiniscs 42 Chtoruvta vb. IV chioresc 59 ( ai); să ehioruveşi, da-ni chior uvirif -- chiorire-aî, sa chioresci! Chioş sn. colţ; eu chioşuri - cu colţuri 35. ClUoşi sf. ungher 106 ( l8 Chipiu adj. chipeş; uomu ţista-î chipru acest om este chipeş. Cliirdtisăs vb. IV câştig 85 ( m Pliiriă sf. chirie 141. ( liiini sn. prescure (Pap Chitea sf. - flore; buchet 52 f âj); ună chitea di buf'ţi 128; chitea unghel\să\îă nume de flore; chitea tumnărgscă o fiore frunitfsă de colora roşie, care apare tâmna. (îlutcasit adj. = înflorit, lucrat în fiori 128; biştiehitcusiti jartiere, oalţavete înflorite 37. Chirules vb. IV () câştig. Chiuie sn. =~ blană 162. Ciiftistec sn. = lanţ, de obiceiu de argint; oo di soică lanţ de briceg 30. Chfusteeă sf. un fel de placă de argint lucrată artistic 30. Chinine sn. - bătae 157. Claboe adv. în grabă 103 ( 6t), (tk. ciabuc Clacat sm, *= şacal. Cîaeii nume de câne 170 (», Ciufut (vedi cîâfut eiarrânio sm. nume de plantă. Cîair sn. === li vede 106 (&, Cîalbiuft sf. = câfa. Arom.: cîrîfetă, curcubetă () (Haliră şt ~ se numesce obiectul cu care se gtâlcesc strugurii, ca să fie transformaţi în must 28. Ctalniă af. *~ ciabnă P28. Pianiugăsf. ciomag, ciocan de lemn 31, 91 ( 9 Cianeou sm. buşten ars; fig. călugăr. Arom. bucium 77 Ciani-loc (păinint, etani) =. fel de plantă cu care se frecă coşul de pe albine, când vrem să roim albinele. (liană n. de căţea 170 ( u Ciapărogsn.-şchiopă. Arom. filtăc () Ciapugâ sf." brîu 91 ( S1 Ciarop. (artcîaropa 154), pleiar^pi ciorap 86, 37. (Ilare sn.~r6tele morii, maşina morii 108 (, 0); cârlig de care se atârnă ce-vâ ; cîareu-cu-runc ^ cârlig cu runc; cîarcu stupăt, fel de brodării 34, 35. Ciardăc sn. teraţă, chioşc 162. Ciarnic sm. dud i&%(wgd.t&emie - Maulbeerbaum 50 Ciarv luă sf. iele; strigoîu 65 (» Clas sn. căs 100 (»»), 116. Ciaviă (tk. ciul) sf. -^ouiă(de lemn) 107 (aa CiăfiU sm. = evreu 140. Ciăfutcăsf. (Ut. jidănâsâ), sfrănciog. Ciăuipftrleasă - în limb. secret: salut turcesc 89 ( ii/. Ciăuuşă [Wgd. Mnuty 17] sf. cenuşe 50 ( i0), 117. Ciapues vb. IV ating; saldi sla clâpneăi un uom numai sâ-(l) ii atins pe un om 166. Ciela *=» iinchiă 153; neică; a \ bra\ la vicia -=ei! al neeăl 153; Cieieăla sf. * pasere din ordinul cornirostelor. Cieloţl pl. - nume de plantă. (îicir - cicir-picir, imitând ciripitul rândunelelor 45 ( 4 Cicluruş sn.^picioruş (în limb. copil.) 24 ( 10 Oielăzăt adj grynco 25, fel de grâu. Cifărnâ* vb. IV- ţîşiu; acu ătărnusti^ dacă ţîşie 109 (, 0 CMiieă sf. = piţigoîu 47 ( 10), veijî ciutingă. (iii n. de cal 170. Ciliă, pl. oi\ii fel de arbust spinos, cresce în câmpii. Cimilăg vb. IV - înşel, glumesc 65 ( M Oiniifică sf. a= nume de plantă. Ciuclupercă sf. -- ciupercă. Cioară sf. - cioră; oîor 47 (,, (lec sn.=oiooan; wom>ngurgu\îăt-^ ciocan rotunjor âov (îiecnlt [t&okuit kastriert, gehăm- mert, Wgd. HJ,* ciocănit. Ve4l < intors, mm Clefca, pl. eîam * Mm 155, Clop sn i tiritrumeatde găurit «amarii) 31; dinte de furoâ, pl. cîşpitftl; cârligul din atâi^earese aft(hue! la iie care caaă, ai oare face {MM 1 te din grindă, «ăr*amebătutowmm Clopcăsf. feide brudarie înfownă de dinţi, în fejrma plieoului paaari^ lor 34; i)liscj<: ţita uloiomlub Ciorbă sf. -^nrbă,aupă 160,78'U,. Olorbagia [Wgdi#Of^<sklz9iv 7)«*«o* ţabil. \ t! Clorbu-uiicllula! Umplele eapulut {]. m $ fife *! Clotră sf.^mâftă, Inlimbagiui aeoil. Arom. ciotâ* pl doli (tot înm*»b* copilăresc u r Ciotră sf ^ fel de >loacă în aajra aa pune vin 12U., a<r?f«i. Cioulâr sm - olar 29. t% ci9iup cep aa H* Clora cîor 4? («^ * im} Cn>lâ»f- clamă d!7. CiycâieH vb.iv=ating(pap); mwoaeao (abia ating#«4agatul d a ^ ' Cipurs vb. IV ating 101 ( M>4^ * Cir>î sm. buba^flrw apa^ *fc părţile carotaj (Arom. adunat - bubă <4p4ă) Circii» sm. -oop*u^k«maî la j se pronunţă, P**, muep (în kwtemtxp), 4 loc de por a)» ' - s -'*> CU'ch (Wgd. mr*m) diregea sf. - ^ 0 0 ^ m -, cireşchili *şămăş$* - darie) 35; mim 4# flore., Clrişăr sm. botgros ; Cirvina (Pap^^e «4ioă. vini

13 68 PE Ui OLE N. PAPA li AGI MEOLENO-ROMANli. Oiştea vb. IV cinstesc. Arom. mesmt 123. Clintit adj. cinstit; cistită-va ngiiâ numi/ 56 ( 3tj); cistită-va bucur iliă 57 (46 Clubrică sf. nume de plantă înirositore. Arom. chunlntrică. Olubîic sn. - ciubuc 49 ( 8 Ctue () :~ ştiulete, (iman sn. ciocan 30. (linca sf. del. Arom. ciucă ( ('lucnipeu sm. ciocârlan (pasere Cin ciur sm. pirostrie făcută de pămînt ( Ciutnes vb. IV- sun, ciocănesc 168. Cluculcs vb. IV întorc, scopesc; ciucuit întors, scopit ( Clueutir sm. ~ ciocănâş, ciocan mai mic. Ciudă sf. minune 150; pl. ciudi lucruri plăcute de ale mâncării 128. Cludes (mi oo vb, IV ine mir 158, 72 (» ) (Wgd. t&udes iiberlege 42 Cludit adj. mirat; ticiăr ciudat minunat fecior 153. ClafiugA sf. = piţigoiu 47 ( 10 ('lui termin de joc copii. 1)0 ( Ciula = n. de oi 170 (,, Ciulea vb. IV- ascult cu atenţiune. Arom. eîulescu []. Ciumă sf. ciuma 59 («); ciumat =-- înciumat, bolnav de ciuma. Cluiuă sf. bucăţica de lână 65, 87. Arom. se dice tot: ciuma. Oluwbăssn. tufă de per din cap. Cluiauligă sf. umflat ură la cap, provenită dintr'o lovitură ore-care. Arom. şucă şi ciual Ciung adj.^ ciung,fără mâna; ciungă să-u porţi/ 60 (,, Ciup adj. -= Arom. eip, cine-î fără urechi, sau cu urechi prea mici; capră după Arom. capră cipă capră cu urechile mici []. Clapă = n. de capre, de oi 170 ( ls Ciuples vb. IV - ciupesc, pişe 137; <x>~ cioplesc Pap, Ciuplitoarcă sf. ^ ciocănitore, pasere care îşi face cuibul cu pliscul. Oîupuleiujă sf. membrul viril Ia co- Pii 107 < Ciur [Wgd. taur 49] ciur. Arom. ţir. ClurctaPel sm. = ciocârlan. Arom. duleăt. Clarilă st- Arom.sărlieiu,obiectul cu oare bat bacii laptele, ca sâ-i prefacă în brânză şi unt 31. Ciut adj. Arom. şut, cîut 1 fără corne; capră ciută capră fără corne; bir beţi ăut berbece fără corne; nume de vite 170 (,«, H Oiutnes vb. IV azvîrlu, arunc 167. Ciutură sf. = măsură pentru măsurarea grâului, porumbului 138. Clîiş adv. == în cârcă; ta lai duş = îl luai în cârcă []. Clipelă sf. pleopă 103 Clisnicioarcă, pi. clisnicioarohi o- biecte de la râsboiuîn care se pun scripeţii, numite şi cast 32. Cloput sn. elopot []. Cloşiiic y 31. Cloja sf. =5= lovitură din picior 161, 162. Clondâ sf. ~fr. chiquenaude []. Chindii* sn. clondir, în care se pune rachiu Arom. păgur []. Clupuţţri sm. clopoţel []. Cluţăîcs vb. IV -~a bate din picior, a da lovitură din picior; ca!*li c\m si eluţâus când caii se bat cu piciorele 64 Clicnit adj. pe şele; şadi c\icn\t şede cam pe şele, adecă şede reu, jenat, nu la largul seu. ('pag sn. chiag []. Client vb. I «- chem; sa ti e\iamă t să te cheme 39, 57 ( fi< C leşt sm. cleşte;ooditrâziri te\îu - clesce de trâs firul, de subţiat firul de aur, de argint 30. Citeşti cleşte de cal []. Clietl sm. = cămăruţă de păstrat haine, etc, celar 40. Clîn sm.^ţăpuş,pană, care servesce la despicatul lemnelor. Arom. sfină, pîană t scărpă 148. Cliuclâr sin. cuiar, oare face cuie pentru potcovitul cailor 29. Cliuetl, pl. cli»^=*»auia de potcovit caii. Arom. găvdz, guvojdu, guvăzd 66 < Cllngă sf. ~ Arom. vinglă chingă, cu care se fixeză samarul sau şaua la cai, catâri, etc. Clinică sf. arbust servind de nutriment pentru capre. ("linuri sn. pl. b61ă la copii; umflătură la piciâre din causa frigului. Arom. lungă («5-sb)- Clipă sf. : = clipă; pl. c\ip{n. Cute adv. [Wgd. brno 7,33] = acum 53 (,. Oinoţi adv. = acuma 142, 156. Coă adv. (citesce o singură silabă) încoce; oâ di coă aci dinedee 156; lăgarâcoă, lâgară cola alergară încoce, alergară încolo 156. Arom. aoâ t ncoă. Coadă st - o6dă 45 (,), 51 ( M), 66 ( M); coădili = codile 53 (»); oo di uoc\iu oâda ochiului (u. de plantă Coaila-oălAlIă sf. =» c6da oii, nume de plantă. Coajă [Wgd. koaig 23], pl. eojî coje; pielea de la samar sau şea; 66 < Coardă sf. - un fel de staul pentru capre şi oi<f*mm0>to adăpoitlac* în timpul eroii ţi să le a parade frig, pl6ie,aipa*arom. CQ&4â. Coarnă sf. = OOrnâ, duetul cornului [] a, M t ' Coasă sf. - coaă lăă. m Coastă [Wgd. koastg 11] - ăoată M (u), 147.^ * ; Coanta talului =«nunae de plantă. Coast a peştilal ~* nume de plantă. Coâţiri sf. odoare, a e6ce. r-»«coc [Wgd. koe-> kop& 39] vb. ÎS»* 3 coc []; aeîpl»* 8^«upseiUf.*< Cocă sf. figurat însâmnă: eapul 66 (»0, «i - ' ' Obcină sf. coteţ 40, 96 U Codru sn. partea din mijlocul ** tuiuî, undeaaatrîog sătenii (Em») şi care se mal numeaoe uorun, tu* Iar işti; buaată pătrată de plăai»tă, care Arom,»e numesce i mdmr, Codru-vei'Oi =«<eî da plăcintă!-&î Codru-negru *» nume de Um* îulre Lescova şi Oş, ^ţt '' Căduii sn., pli^piăointă ou legume 114 (, a - W** * ' Cojoc sn. - o!* ** <v. ouj60j> Căjiic sn. ^ eejuu ^1. f Cola adv. [Wgd, kqte 7, 33) -fpoolo Î mul oala - «fi-lu«colo 157. ^ J'NJ^ Colan sn. - oolaa* Wgd. kolm ^ Gurt. i\* Colăla adv.^ftifelait^ar- Celba st brăţări (] Coic [Wgd. hokfmkuri 24,60] sn «^^ftl^partea «a pulpei [Fap^r?v-î'" Cblidâ sf. Aii []if cu care c#wwrt#**«ţ il Coinamlâr a«w*=*f**»upr rege şi împărat'168. Coiuăr sm. «ti-' 'U tăun

14 70 PERICLK N PAPAUAUI 204 Couă nume de căţea 170 (, a Condur sm. acvilă, paserea închipuită ca cea mai frumosă şi maî puternică 148, 140. Copan sm. ogorul de la paseri, copan mari şi copan mic. Cupclâ [Wgd. kopi&i Sohnalie 80) sf copcă ; co cu chiustecuri copcă cu lanţ de argint, servind a prinde, subt sîn, haina dintr'o parte şi alta 80. Copt [kopt Wgd. 17] copt. Corb, pl. corbi corb ; nişii corbi nisee corbi 105. [Wgd. korp 13 Cori ii, pl cor im rădăcină 49 (,), 139, 166. Cernu, pl. coarni corn 48 (, ) ; pdlyioc, pălyidc, scoati coărnili si scoc melc, melc, scote cornele să joc;... coarni ari an comu di bou 66 (» Corn, pl. corni corn (pom); par di corn uscat 105 ( -6 Corp sn. corp. Cos vb. III cos; 100 ( l!0); cusut 110 ( n cusiii, coduri. Costrcj sm. - soiii de şalău (pesce Coş, pl. coşuri şi coasă coş 47 (, ); coşuri stupuri de albine 40, 27. Coş sn. --partea morii unde se pune grâul, ca apoi sa cadă pe pietrele de moră, grăunte cu grăunte spre a se macină. Coşniţăsf. coş de cărat strugurii 28. Cont ivită sf. viperă 148. Cot, pl. caturi cot 101 ( au cotul mânii şi măsura. Covă sf. Arom. cară şi cuiul, galeta cu care se scote apă din puţ ( Colni sm. [Wgd. kpini 4,6] pl. eonv câne 66 («, Uu), 60 ( ); di vohi uu-lt ăi frica 51 (, 9 Comp,pl. câmpuri câmp, câmpie 139. i Con adv. când [Wgd. kpu 6, 33, 35]. Cpnipă sf. cânepă. Cont vb. I cânt 45; si duţi la popă di-li contă mulitfca -- se duee la popa de-î citesce mulitfă 118; contă mî cartea, cetesce-inî scrisorea. Contic, ol.efyntiţi (Wgd. kyntik, kontitsp 9) ^cântec 145; dar kgntie cânt (fac cântec) 145; si dartyn coti un egntic să facem câte un cântec, adecă să cântăm câte un cântec 161. Cprpăaf (cârpă) batistă 162,163. Corţi s. pl.=(cârţile) părţile laginose din nas, din cap. Arom. cărţi. Cot, fem. cota cât, atât; cot salca plod şi tu cota făme\îă cât rod salcia şi tu atâţia copii atâta familie să ai 59 (,); cgta-ţi fu't atâta ţî-a fost? 136; coti câte 62 O; OQţi 61 (,), 59 ( 6), 104 (J (Wgd. kot 32, kgta 7, 32 Cpti-va pr. neh. câte-vâ, unele 162. Wgd. 29. Co ini către, spre 45 (*), ve^iî outru. Coţi pr. inter de ce? 66 (,<») (Wgd. kotsi 34 Cra! - strigătul corbului; carne, 149 ; cra! pi! carne, apă. Crară sf, ramură 110 (,,), Cra tină sf.? 59 ( a8 Craţ! ~ tronc! (cuv. onom.) 45 ( 4 Crâiigellfl sm. lemnul care servesce a întări fusul de fer al morii. Crâstăveti şi Crăatăveţ sm -~ castravete ( Crăşnes vb IV scrîşnesc dinţii; rod cu dinţii 169. ('răsti (care scie) cine scie 167. Arom. oârişti. Crâţăles vb IV = scrîşnesc, a face erâţ, craţ 67 Arom. cîrţînesm (dinţi\î Crep vb I = crap, plesnesc; nă crep 60 ( l4), 71 doi); 8ă-\i erqpă ţhţili 108 Cresc vb. III-= cresc 56 (,<), 103 ( fi3); s-na erqseâ 115 (, a); ea iarba criscusi 168. (Veniln! [Wgd. krqmini 8] sm. cremene 67 ( m Crestă sf.-crcstă; crestă di pistol cocoşul pistolului []. Criel [Wgd. kriel 8]^ereer, minte; să-ii, aibâ-n criel să o bage în semă 116; nu-\î triţeâ prin criel nu-i trecea prin gând 165; aşi duşi an eriel = fy\ aduse aminte 142; Wgd. nu li-e kopt fa+ielu 68. Crielăt adj. înţelept, cu minte 69 (169); 72 (235), 164: criilăt (când se vorbesce iute se aude forma acesta din urmă mal mult Criminarcă adj. cu cremene [sub înţeles: puşcă]. Crimiii&os (mi) vb. IV me prăvălesc. Cristos Crist (v. Ristos Criştlii sm. ^creştin 58 ( Criv adj. -= strîmb 67 ( 108,,, Crivft adj. strâmbă; flg. salut turcesc 89 ( u), sabie 89 ( 16 Crives vb. IV - şchiopat 05 ( 611 Crivulleă (cu co) ou curbă, cu linie strîmbă (fel de brodarie) 35. Croablă sf. fel de putină de pămînt sau lemn a sau 35 ocale [Wgd. krpblo] 31. Croatnic adj. blând 77 ( a, u Crud adj. necopt, erud. Crules vb. IV croeso []. Cruţi sf. cruce 67 ( iu), 116 ( 8I)), 166 [Wgd. krutsi 23]; co nume de constelaţiune; partea corpului numită Arom. cătină []. Cu conj. ou; c-, 46 ( a); cu sinătatihti ( u); cu v&c 56 ( w); an loc di apu cu om în loc d#^jftto'<turaâţ 'Cu v. acu. ^m* Cuc sm. cuc 45 ţ*)*,:4tf (,), 67 Cuc sm. num* de flinta. Cuear sm. stifat da. etapă,? Ar^pt, mreare..» ;..,,...$»,. ' -i^^w^- Cuclâu sm. var<lă 8& Cuciaua sf. - coteţ 80 (,», - Vwmi*» vb. IV răsar, cresc; hwbâ vqrdi nu euenyşti f* arbă *^SŞ4* nu cresce, nu raaar«60 ( w. ^^n'f : Cuc^iană aî. eooonă 51 ( ;Ik Cuooş sm. - - eoaoa. 67 < li4 }/j ^ * (laedt sm. coaof 4^187; niâwn 86 U), 67 ( Uf)i mu ' Cocoţi sin. - COCOŞ 1Ş6, 137. V Cacodă, pl. oumdi ^ baloiug.-frau* ta tea ce se atârnă de oodaaântarului m»* * Cuculi<iu sm.^fruatnl pinului, fcra» dulllî. ' ' '> Caciireti, pl. oumwifl ooaoaak Cururi» u cucurigu 45 (,), 137; Cuaurps (mico) vb. I mă fudukwo, ine răţoesc 6? * Oneuşoană sf.^ păduche ce se pane pe găini. fa - Cneuiăş sm.=- coeoşel, fig. băet Pap, n u. i-rv^ \â Cadiţă sf. - codiţă; jartea cu oara se termină şira apinâril (Pap»), Cutare* vb. IV^anfuraao 7^^ Cofoaii rff, - aofdra <Pap Cojoc sn. oojoo 141. Wgd. M>«kuMttsi 77-^ua4 «alt Palaar», Cujureti, pl. myu*i& Arom, cust#kţ - 4 ; Cui - n. da^jftfjsf Culă n. da^l^^i,. Calc (mi co>*f3«j ^e 50 li ruuti- (aaniaî Calei a sf. -nolara 59 (»,)j 8-ti JUUyă! P«p, 13 (a

15 PERICLE N PAPAHAGI MEULENo ROMANII. Cnllb sn. (Wgd. Kulip 49)-- cuib 148. ('uni adv. cum. (uniat sn. bucată 46 ( ), 124, Cuina tă pl. eunipţl sf. bucată 45 (.), 119. Cumăţol sm. bucată mică 118. Arom. cumătuş. Clinici iu cumetrii, şiret 89 (*, Ciuuinic vb. I cuminec, împărtăşesc; ini oo ine cuminec ( Ciiuiiuicătură sf. cuniinicăturâ ( Cumnat (Wgd. kumnăt 15) sin. cumnat 121. Cumpăr vb. I eumper; oăminili cumpără 115 (, Wgd. kumpgr 11. Cumpărător sm. cumpărător ( Cunnc sn. conac, palat 151, 154. Cumula sf. jder. Cundillă (v. căndiviu Ctindiscs vb. IV ajung, poposesc; cmo cundisiră uit la au acuma poposiră ei la han 163. Cuiului* sm. doue ciorchine de strugure lipite. () Cunosc vb. III - cunosc; sdi cunosc 78 ( sa ) ; cunuscură, că felia sa h- ciori\i - cunoscurâ că aceia erau feciorii 146; cuuuseu, că ari Cup sn. grămadă ; grămadă de gândaci de mătase 26, 151. (iipâelil sin. = copac 28} Cupanlă sf. copaie, albie; pl. cupghî^ copai 31, 67 ( m ); eupbîu j dărăţî grăniedî făcuţi 138. Cu pa râu sm. fel de dulaină 37. Cuplă sf. fel de obiecte cu ajutorul cărora se plutesce 31. Citpilâş sm. flăcău tîner de însurăt6re, care a împlinit 14 ani 57 ( >. H2.(,.), 125. Cupires (mi oo) me acoper 77. Wgd. 78. Cupirlt [Wgd. kupirit 24, kupiritur'\ = acoperiş 24] adj. acoperit. Cupiriniiat sn.^=acoperiş, cuvertură, acopereniînt ( Cupîtpnm (v. căpit()hiu Cupreţ sn. ~ nume de plantă. Cur vb. 1-^ curăţ; cură-ti di oă cureţă-te de aci, adecă eară-te de aci 60 ( M. M Cur sn. = cur 47 (, ), 51 ( lf> ), 67 (us); la aî curu greu = ai ostenit, aî obosit 136 ; oo - fund 82 U Curu-gă]lnăilă - curul găinei (fel de brodărie) 35. Curat, fem. curată curat 101 ( fl0 Curattă sf. (Wgd. kurao 8, kurgfâ, kurali 123) curea 53 ( ), 67( ae Curbau - sacrificiu (tk. kurbâu) 148. Curbat sm. - Ţigan. Cuicubel sm. curcubeu 46 ( d Curdisăs vb. IV me pun, mă aşez; si curdisiră se puseră 160; eon si curdisî ţela cu crivili coami când se aşeză, când mi se puse a- cela cu cornele strîmbe 162. Curia st pădure maî mică 167. Curişniţâ st găinaţi 46 ( CuriUi st butoi ti mare de pus struguri ao. Curm vb. I curm, despart ( Arom. curmu. Curm sm. = curmeiu; şiştaţi[î cu un curm banii cu un curmeiu (fel de brodărie) 34. Cui oii (Wgd. kurgnlb) curînd; mai eurfyn mai curînd 169. Ctirpău =-=. eurpan 27; n. de plantă, care cresce ca viţa şi servesoe şi la facerea coşurilor de albine. Curşiim sn.^- glonte; si dusi ca eurşumu^m duse ca glontele, adecă repede, iute de tot 164. Curau vb. I--încununea. Arom. nourim, nor un ( Curuiiătiţi s. pl. = plata ce se cuvine pentru încununare popeî şi celorlalţi servitori ai bisericii. ( urună st (Wgd. kurung 11) -coronă, cunună; cununie; pl. curăm--cununie 08 ( i8 ); cur uni buni- cununii bune, adecă căsătoriră bună57 ( 4 «Cus adj. == scurt 67 (»«-,««); cusăscurtă 82 ( 446 Cuscră» vb. 1 = Arom. neuserea'u, me fac cuscru ; a se cuscri. Cuscrlllă st = ouscrenie. Arom. cuscrise. Cuscritui st = cuscrime 150. Cuscru sm., pl. cuscri^ cuscru. Ciiscăn sn. curelele cari vin pe subt coda calului 31. Cuscllu ^ fel de pămînt pentru ole. Cuses vb. IV cosesc []. Cuse nume de câne 170 (< M Ctisi-Cttcoti = n. propria 136. Cusiţă st cusiţă, e6dâ de per 76 U), H7. Cusor sn. = cosor 50 (9); cusoru fel de brodărie 35. Cn»taiidiiuO*l<:ft; furlinăco galbeni de aî lui Constantin, galben austriac. Custrăc sm. = fel de pesce ca şalăul. Cutăr sm, = coşar [] Cută st (în limb. eopil.) câne, căţel, căţea, etc. Arom. idem. Cuteţ sn.- coteţ 40. Cutie st = cutie 49 Q. Cutmăclă sm. = Arom. lapte gros ~ lapte fiert şi lăsat să devie gros [] Cu tu iţa st» partea coşului morii de desubt, în forma unei eutiore pe unde cade grâul, grăunte cu cu grăunte, pe petrele de moră, spre a se macină. Catru în ootp*f*hfer*; epre j kutru 35]. -, m Catru adj. «aărm^ biet 163; pl. eutrw'im^ Caţuclii st-pe**eadfotdărăta ruin i de careeapriude f uniat Coţăros (mi <w)(**nae fadul răţoesc 67 < tii Cnţităş sn. - cuţit mie 166. OnţM sn. - cuţit.169, 166 fl%d kutsbt 10 '. ; '.d Ciivâcui sm. ** aerară, 15â rm»" mele insectei* răgaee; cărăbuş. Cavaluâ st uioovalâ. Ar. amdn$ 0. (Uivet [Wgd. Jbttt^f 61]-putere Walâc sm ^ dalao 69 MiA sm. unebift ( Dalî (vedi dăil)dâofi, ore 150. Daaiba-duuiba 167. Dam ca sf. semn, marcare oo aafaee pe frunte 110 ( B(t ) 4 5 Oaftspritsi [Wgd- 3â}. num. ddnă* spre-dece. ' " llaozots [Wgd, 28] num.-^louă 4*cl. Bai» vb. I daftapălaviţe, adap$t( n ) [Wgd 7 idem]. Artom i adăp; prav dl -= daft apă la vite; grădina, - e^opaaa grădina, etc. Bar vb 1 - fad, durea. Arom/^dr 33, 62 ( M ), 69 in dârc»&m» de pa\iă 82 ( m ); hu ţhâ aăţ^ră bun războia* UU aeiă aâ tofâfyik bine în rări*)** 156 (.,);.0M (Ut. făcut) prefăcut 166; if%tf dar om dintiii*" *&m tooim dlnţîî, Să ne gătim 101. Bar, pl. darufîwm» ^ Baacăl sm. ~mş$fâ> profi Baa [Wgd. dai 0pUk&mahe» miel obiclnuii'a.marge dut vă. Arom. //.war; ouvîntde pr^vo- n. ^

16 74 PERtCLE N. PAPAHAOI MEOLaNO-ROIflâlli. care a berbecilor şi meilor minări ca să se isbeseă între ei, saii cu fruntea lor în palma cui-vâ. Wgd.74 Dată menit, dat 07 (,, Dail vb. 1 da ii; să-mi da 48( lft); dg-ihi! 47 ( ia); da ui fui li ărdiri dare-ar să te anjâ! 50 (»);<şa dani ver iri! Dare-ar să ne lie aşâ! 55 ( t8) ; NU' si dedi di cap îmi trăsni prin cap 04 ( ); aii dedi îi dede 03 (>,); cu tot ţe dideşî 110 ( ît); îe\î nu did\yii nîţi un sa uniră ei nu lăsau, nu da ii voe nici unul să intre 140; dedipri un cuoot întâlni un cocoş 100; dări biteg dare semn, dare gaj 125. Dauk [Wgd. 7 vb. 1 -adaog; dau* adauseî [17 Wgd.]. Davă'les vb. IV ^ reclam, me judec; mătjări\iu dară ^--măgarii suferă 64 U- Dă-li dacă; dă-li ari tuu\iari~âi\ch are muere 142. Dănâc sm. viţel de un an. Oft na cică sf. = viţeii de un an. Dăiigăres vb. IV drâugănesc, troncânesc 00 («Dttrdărâl sm. linear, bir Iilor. Dărdăros vb. IV bir fese 00 ( u A- rom. dărdâreseu. Dărules vb. IV daruesc 07 ( m), 122. Dăruiri sf. a dărui, dăruire; pomenire; si dărui se ţinu a mare; De! interj, de! delira! nu ti spart de măi! nu te speria, nu te desourajâ! 57 ( ); e, de! 00 ( M De)iui conj. de ore-ce, din moment ce 74 (, S:, Deinee conj. ~~ adecă 143. Des adj. des; pouăjunsiră an un urmăn des-des până ajunseră într'o pădure desă-desă i00 [Wgd. des ţ pl. de& 33 J. Desmiutea [Wgd 42; ]; vb. IV descurc. Deţindea [Wgd. detsindea 33 ^jenseits] adv. -dincolo.arom.didinde, dinâparte (v. diţindea Ded sm. - moş 50 ( ), 51 (» y, ti), 52, 53, 66 (, Dedă sf [Wgd. dedo- Grossinutter] bunică. Del sn. del, colină. Wgd. 8. Denii, sf. legături, servind a uni, a legă epele de la răsboiii, piciorele răsboiuluî 32. Depiu vb. I depen 32 ; tot la depinarâ a şterpeli totul; a fură totul; a mânca totul 67 ( m Denir vb. I smulg perul 67, 28); Iarăşi d^piră începură să ţipe 149; ebinili si d\piră = cânele cobesce [];wom dipirăt om nenorocit,disperat, desolat []. De.sa adj.-f-desă; şiştafi\i eu dşsa ~ banii cu desa (fel de broderie) 34. Dejili, pl, de la d&d bunicii 118. Di prep. - de 45 ( 3), 49 (,); di să ca să 61 ( 3); di bun Domnu! cu bine Domnul! 50 ( H); far di euasti 50 ( u); di oare 73 (»«); di să trimită vrind cârti dacă o să trimită vreo carte scrisore 142. Diameut sm. diamant 152. Dicliicllu sm. sapă (cu doi dinţi) 4B ( Di-cpu adv. de când? Didiuţea adv. ^ de dinc6ce. Arom. dineoâ. []. Didisupră de asupra. Di ies vb, IV adiu, respir. Arom. adilm []. Diindea adv dincolo. Di-liiudi adv. de unde. Dijos adv. - de jos. Dijules vb. IV-^descojeao. kv om. dizgâ\îu []. Di[a prep. de la [Wgd. dila 34]. Diuiinsţă sf. = diminăţă. Diiiineţa - dimineţa 169 (<), 54 ( t [Wgd. dimnqsta 34 Din prep. din 50 ; din timp la anul 56 ( ); din Aundi si bat?nunţi[î = de acolo, de unde se bat munţii (în capata) 146, 63 ( 4U)- Dinapoi adv, ~ îndărăt, înapoi 157 (veo 1! dinapoi Dinăoără adv. ^ dintr-odătă 108 (, 0 Dinapoi adv. ^înapoi 68 (,»,); maî dinapoi = maî în armă 144. Diiieeâ adv. ^din câej&p^gd. dinkâa 33]. Diiirdinăoară [Wgd. din diny oaro 32] adv. ~ dintr'odatâ. Dines vb. IV =-= ating \ e{rinili nu-u za-dinqşti 66 ( 78 Diiigu am. = fel de vâltore pentru curăţitul orezului 26. Diati sm.^ dinte 47 ( w)j pl. dinţi dinţi 50 ( 10), 67 (, 8a-ua); eoasniţi. Dintru prep. ^pentru 33; dintru ţea pentru aceea; dintru-ţi pentru ce. [Wgd. dintru tsq aus diesem Grunde 34]. Din ţea adv. ^ dinc6ce. Diaahr prep. = jur-împrejur 156; în jur 117 [Wgd. din-iur 33, dintur-di 34]. Diuasar vb. I ^ înconjur; şi ca s-li diymră =» şi după aa le înconj6ră 106 (, 0 Dinuarari sf. ^ înconjur, înconjurare 108 ( Dip adv. --^ neapărat 1S3. Diparti adv. ^ depărta 186; mai diparii «mal departe 158. Dipola adv.«apoi []. Dipri prep.da pe 49 {,), 107 ( 88 INşa prep. = nîs după i IMră sf. - mm^v^m^^h Blpăa sm. şi nmma^lp 4^ &H JDocăî cu btilpi 34. Arom.«Dirâp după; 4lP«4>fe * Ifi eăeiuuă 4& niomen^^ jil«if,., enaseâ m;iţţf$i^ţ^m^ Q»«d vin, layanir a.loti ( w);, Oi/ciâw in a^de <>f.^ W; In aj^liul i-tului Geo^iiS^,V^ Ş«,. Wrep< adj, adv,^drept67 <^ fi ăl. ;169 ( l8.,,«) j ^tiwtdir^/ ^J^n*,.lameescă ăwţpm^dirfytapmi^ Hfiune draf#:.^,jam, d#f#^ r[wgd. 17;. Olrapto» adj. ^ aal 4rapt 68 Wwui conj. (vi«#/^laif> daa*?âw; #mi /a //n Rl din momaniâaa*l aflaşî ; ; Oloagă, pl. ^M^l^âaaagl I6âi n,- IMaeăre vb. I«4a«aara 141,153;^ 4teeăr<% =~ oa- i deaoăroă 168./ DiM'ânlari sf.^daăeantare; c«ui put* miri di e\inwl âaaoântaxhi 4» făcut de oinwm04u. A Discput vb. 13*4aaaâşA)4*«dp«AI«-- aă descânta 107 ^ fap. 24 4, Diafăc vb. IlWaobx*; mi c^> %«aă aobor; a/* aflilii^ai Cusi-(m^0^ apoi se coborî, «a dade lof-fcl^ oucoti i3g;!4^«âuk^ «dm^j#eili #*io ^ t^*rwb6r*>te* M*$$m,,,, acum să-ţi M^ai^alkiaa / ->aa ceri 167,^!%?^^'' I W*th vb. I ^dailăf, deafâaui^ iadisfaşd^m^^ih^ ~ 105 ( ;;,y,.4, Wrf^r (micn>)^mi#l* in%i bor cu ajutorul femiel, sfo ****

17 76 PERICLE N. PAPAHAGI MEGLENO-ROIliMli. Disgules vb. IV născocesc, descoper []. Disgustes vb. I ospătez 121. Disjules (v. dijules) vb. IV - descojesc, scot coja a ce-vă ; disjules pginea~ descojesc pânea. Aromdizgo\îu. Dislegvb. I desleg 105 ( 65 9 (, Disiuărţis (mioo) [Wgd. dismgrgs ruhe mich aus, 42] vb. IV - me odihnesc, me repausez ; ea să si dismărgscâ un\,c după ce se va odihni niţel 166. Dispârt vb. IV despart ( Dispărâ* vb. IV sfâşîu ( greşit disparăsc); poati s-li dispârgscă pote să le sfâşie. Ini dispărgri. Dispărţps vb. IV despart, despărţesc; Via disparfaşti îi desparte, îi despârţesce 53 ( 4) Dispie vb. I -- despic. Arom. disic (Pap Dispicătura sf. despicătură 148. Displites vb. IV despletesc ( Dispui iii vb. I dospoiu; dtspuyiăt - despoiat, fig. om de nimic. Arom. dispd\îu, dispuliăt. Disupră [Wgd. disuprg 35] prep. de-asupra. Disupru prep. deasupra; pri oo ; pe de-asupra 103 ( M); Di-sus adv., prep. de sus. Dişe]ld vb. III deschid 45 Q, 159; dişelis --- deschis 51 ( M Dişcţităr sn.= râşchitor 33. Diş6rt vb. I =- deşert; dişhrţî deşerţi, golesc! 62 ( 6 Diatei vb. 1^ deştept; ea nu ladiştit{) = ea nu-1 deşteptă 164; distilat (Wgd. diştetăt 17) deştept; deşteptat. Diştet adj. (Wgd. diuet 17) deştept. Diţiiidea adv. (v. depindea) ^ dincolo, în a parte 144, 155. Arom. didinde, nap ar te. Din sm. duh, adiere, respiraţie. Arom. adi\îari ( Dluudi (Wgd. diundi 33) adv. de unde. Div adj. = sălbatec 80 ( 888 Divutiiiă sf. fieră, animal sălbatec 142, 147. Dizgojld vb. I = descojesc. Arom. idem. Dizgrop vb. I = desgrop, desmormîntez; au dizgrupară o desgropară 145, 147. Doagă sf. = dogă, velinţă maî grasă, cuvertură 117. Doâpăr vb. I. ~ me razăm. Arom. mi ndoapăr [Pap] Doari (mi oo) = me dâre; la doari burieu ~ îl dâre inima 116 (, Ducă n- prop. fem.= Dooă; D6eă\îă~ a Docăi, în felul Docăi 34; oo cu direţî; oo roşi, oo vinită ^ feluri de brodăriî 34. Dedă si = soră maî mare. Wgd. 50 dodg. Doi num; fem. dgu, dguă, doauă [Wgd. do\, doaug, 28] = doi; an doi aţi mgrzi = eşti un fricos 68 da»); [lutnicu an doi! 59 ( u Doar sm.-domnul, Dumnedeu 60 ( t7 Doai-iîertu vb. I = me rog Iul Dumnedeu să erte, ert cu ajutorul lui Dumnezeu; sa-ţî dom\îertu tatu-tu = o să-ţi pomenesc pe tată-tu, o să me rog de ertarea păcatelor tatălui tău. Arom. dum- \iertu. Dom-\iartă-ţî!; Dum-lîartă ârtă-1, Domne, odihnesce-1, Domne 57 ( 61); cândduăm din coliva, ce se^împărţesce pentru pomenirea şi ertarea păcatelor oui- va,întrebuinţăm în tot-deauua expresiunea de mal sus : dom\îartă! Arom. dum-\iartâ-l 157. Doiucă = n. de capră 170 ( âi) Domn sin. = Dumnezeii, Christ, cer; 67 (j 8ţ- IB»); ţi sa zică Domnu = ce să dică Dumnedeu, ce-o diee Dumnedeu 39; să dea Domnu! 55 ( 8); lu domnu 55 ( u); 56, 57; maî di cutru partea Dâmnuluî-=c\i inimă bună 167; oo «oer 50 ( 16 Doncă n. propriii de femei; n. de capre 170 ( u Dor, pl. doruri = dor [Wgd. 24]. Dor vb. II=dor; baba-u doari burieu 45 d); doresc: ti dor <= te doresc. Dorm vb. IV dorm; dorm bubili 26; za-doarmi 69 ( IW); durmeâ ca dupri ţea lantă lumi «=dormiâ ca de pe lumea cea-lajtă, adecă mult şi bine 164 [Wgd. 37 idem]. Dosta adv. destul 6Q d»,^*»)- Do păr [Wgd. dgpgr i$] vb. I - aper. Dott num. două; la dgu li zgli ~- a doua di 147. Drac sm. drac 61 ( w), 69; lucru dracului lucrul dracului 166. Drăjaăă sf. - cadă de topor 82 (,«.,), 135. Wgd. drgiăug 75, 76. DrămohiQ sm. dermoniu, ciur cu găurele mai măricele ( Drăpes (ini oo) vb. IV me scarpin, mă zgâriu (Pap Dreagă si =pădure desă; lucru plin. Arom. lucru stupătâs. Drlm loc. adv.^pri drim pe lună plină ( Drob, pl. droburî = ficat, drob 140, 88 ( 6a«); drobu alb f= plămânii; drobu negru ficat, ktoin.plimună şi hicâl Drubes vb. IV sdrobesc; dumic 75 ( ITtt); îmbucăţesc 120; sfarăm; drubit scrâct tndopî Drugă sf. Drujde Tă Drum, pl..48] druh^pyfctw); flască dmm4*k.w Jn drumjmergl^eănuva 108 U ; ckm>m!i,drum* i niră în dmibimimm am mu cum umblă, eum drum 160; şuşi vîmu di şi şi vecjlu de 162; da drumqţ^yt^fafaun Drumâc sn.^.^ărujr.e, poteo«^.ţ : Dru mai or sinx^f QBeţ» că..wgd. drumtm.ş Drum ii ni umlţfg^tf driimf şuluî, se numele» costelaţiunea drumul lui Traian, despre.«are se spune aaaea$t agendă, j^yaatită de noi ln luerărea n6str4 JHn Literatura Poporană a Aromânilor* pag. 812,cusingura deoaeuii e, că laptele este înlocuit cu ţmx* Ba prefix ia unele wbe, ca aălntărăscă şi mal mult aoţiunea lor 65 (*<); ca s-t» Ju apeiă şidupă ee va ti spălat (eudea^vlrşire)!^,^), Duăn sm. şoim d* munte., ţ lobară si eoinjilot, oonspira^ţif; fgsiră dubară camplotară î 66. Duc vb. Ill.^duo 46 (,);»i 4uM*--.se duse 6u ( 4i4>$ Ittl duş^#dusei; năpoi^m 4u»$şiti t diuţmă-..nuli! Înapoi ^napoiăaăr^ uă te-ai dus,^%u um»!68(«^ş^^ *; dusgsi^wţ^jţmâ\mmnmi ;::8idus s i^ir^»0m^siţ Aă - -, >%i dusgm ama 8-mi < 135; du-fhl s'a dus, &t&-i

18 78 PERICLE N. PAPÂHAGI MEOIENO ROH&Uf, Duelilân sn. prăvălie 159. Ducliies () vb. IV îmi vine în minte, pricep. Arom. aduchiescu (Epir Dud, pl. du(f/iî sin. - dud 28. Dtidulcţ sm. paparudă 115 (, Dujdevnic sm. salamandră. Arom. salamandră. Dulău sm. şi n. dulap 185, 162. Dulţf adj. dulce 72 ( m), 145. Wgd. d uit si 17. Duma n. prop. de persană 46 ( Duniacliiii sm. gazdă, stăpân al casei, capul familiei 108 (aa), 122 ; dumachinca stăpâna casei 128. Duminică sf. - Duminecă. DumnizCHC adj. Dumnedeesc( Dun vb. I - adun, strîng 71 ( 20t), 102; ca si du nara toţi după ce se strînseră cu toţii 147. Duiiari sf. -adunare, a adună; dunarea-vihîurilor culesul viilor. Dunla sf. = lume 62 (,), 69 ( lm), 74 (toi)- După prep. vedî dupu 163, 164. Du păros (mioo) me rezom. Arom. mi ndoapăr. Dupri prep. de pe; dupri lantă lumi- de pe cea daltă lume 73 U), 164. Dupu prep. după 50 ( 9), 51 (, ic) (v. dipu Wgd. dupu 35. Duri n. de cal întors 170 Durmirisf. -a doinii, dormire (Wgd. durmire 14; durmiri 36 Duriuites vb.i me închin (lui D-deîî, celor sfinte); a dormi binede tot; inf. durmitizari. Duşman sm. inimic, duşman 55 d»)i 69 ((Bi-ias); 138; în sens de desmierdare: drăguţ 69 (, ); Duşii fiinţă ; namilă 150. Diiţiri sf. ducere 84 ( iia D se pronunţă dz. Dadă sf.^zadă. Se scote din lemn de pin, brad şi juniper. Dardalln sm. ( ifărtfălin) == zarzăr 28. pa matcă sf. n. de pasere, care cântă forte frumos: ăi pu\iu prîumuvirssc este pasere primăvăratecă (Hma), care vine primăvara şi se duce tomna. Păinbăc sm. nume de flore. Arom. zămbăc. : bolâ numită la Arom. faţi-ntr-ocu. bămbiifullâ nume de flore. Pfirdăliuă sf. - zarzără. pifră sf. - ci6reci, poturi 37, 120. pig, pl. figuri - termin de joc copil. 90 ( 8 pivri iig., ochi; să aţi îşsă 4ivri\i să-ţîesă ochii. Arom, serice: «d/1 iasă «4lhîH* t tfihî, în loc deochi. poîcă * nume de vacă 170 ( sa E E! interj,; e, de! el, de! 60 (J. Ea pron. pers. [Wgd. \a 29; a\î dat., ao, u ac.j ea; la ea el dat. 103 ( 0a); aii =u îî dat. 49 (<, M, ); la lantă parti-li si puni lupatâ ~ la cealaltă parte i se pune lopată 33; nu \i-ăi frica ^nu-i este frică 51 djj o\\îi 51 ( 1Bi 8l); şi-u şi o 45 Q; aii. ac. 53 ( 8Î); 45 (J; ia-o ~ etă-o 64 ( iq); pl. eali; ac. li 77 ( aas); dat. la. Wgd. \ali\ la dat. li ac. 29. Kcşigliises vb. IV = tălmăcesc, explic 165. Eftiu [Wgd. 2] adj.^eftin. Eli alaiai formulă turccscâ, însemnând aci: vai domne, ei d4mne! 160. Emin adv. = abia 8 ( m Eteă^etă 143. Fac vb. III fac; nu faţi nu face; mp tini să faţi! 69 ( M); si facă 48 ( 1S); s-la facă 56 ( l8); ţi sa faţi* ce să faci 57 ( 68); /fc! = fă! 63 dathi ti făţiri 60 ( 4a); di făţiri... lâgară de limpezit, de curăţit argintul de aramă 80; nu faţi nu e bine, nu face 102 ( 6i); di ca sa du facă micu = după ce va nasce pe prunc, după ce se nasce pruncul 117; fat făcut 119; ară fşta foa fată iar fata cea născută 165; tqta aşi fqsi un tlddr = fata îşi născu un băiat 153; an loc că ea vş fat = pe când dânsa născuse 143; cola ea fţai un i{iii acolo ea născu un fiu 142; si fşsi saibu pri iei = se adresă lui logofătul 156; eă-şi v^u fat un mic lupoiâc^ căci îşî născuseră un puiu de lup 161; aflxi ai faţi îmi pare 164; ari fat=» a fost 162 [Wgd. 45]. Fachir adj. ^sărman, sărac 62 ( 88), 142. Fag, pl. fazi = fag. Faiaă sf.-faloă. Fară \îgr t făr] prep. «=» fără 145. Faşă sf. = fâşie cu oara se legă pruncul în ldgăn, şi aare Arom. se dice: fâşie 122. Fat = fapt 88 (, Faţă sf. = faţă []. Făţiri sf. facere; născare 116. Făles [mico] me fălesc, mă laud []. Fămejlă sf. familia, copil 59 ( 8. 8), 61 Q, 69 ( ), 145 [Wfd. fum^ligi Făntonă sf. ^ fântână 149. Făr prep. «== fără 50 v. /"or, Făraş sn. Păretts vb. iy~4mlk-. tmlescu Pap,J. - yjt Fărlnă sf. -ijmsmij. a Fărti- cuvînfeipsmli.an oaa mă ciunimlaj%## mnaţî, J 4a ai numi n^p»»l#i nume j l Moe! vin eoa Fărtât sm. tmatl<mrtati* tine, amioa, j^îjstiâ* Fărtăţipă sf - frăţii da Qruoe. i mrtăţixw [PapJ. Făadiiă sn. -!%! dt^aaoia; c lasole ţuoăat.^^ i Fa» sn. felloa (m); Fet vb. l-făt; alt «i fit - aa fetă boui634ii) t Femin adj. famanin [j Pomină adj, lam^inft 69 < Fftă [Wgd. f$tq 4} af f - fată., Fetişcă sf. ^ fatiţi [Pap] Feric vb. I încalţ, paţa% vase; te luorai, ta aalomnie»?4<w*)- FiaI6r sm.-faaior, Wial. 170 ( #^ m Ficţuret sm. blaţăf. [Păp.J. jî? Fioluremî sf. ~- fecioftine [Pap,!* 5 Filau [tk.] -aatoa «Filia sf. felia $h Fiaă n. de oăţau^îo ( M Flrâs (mi ev) vfe,iv?*mă fera»o» m> păzesc [Pap,], w Fi^aacadj. - dalatăi mhm^cărukfc* In haină da fată 156. ; v FU^earcâ sf. ^fauţă [Pap]. ri Fia sm. instrument servind argintarilor 30, i^kmm * W, ' Wmund adj. ^ Wgd. FlăWâundeţă şliimşifia.sf. =.HămâmJire. %^ H n, Flăiauudos ad < [].

19 80 PERICLE N. PAPAHAGI MEGI.ENOlioMAMlt FI a ui u ii ţi pa vb. IV = flămânzesc. Flingiăii sm. = căscă (de cafea) 122. Floari [Wgd. floare 23] sf. flore. Foali sm. foaie 58 ( 4); doi fo\tun 140; foali di suflări foaie cu care se suflă; CK> di r astup ir i răi in tu foaie de topit argintul 30; <-v> - burtă, pântece 66 ( lqi), 81 ( m); la dărarâ foali" a bate reii pe cine-vă 70 ( m); ă[i spărseşt foălili (iig.) îl îndopaşî cu mâncare 70 ( n8 Foărfiţl sf. pl. «forfeci 30, 45 (. Fee sn. = foc 50 ( lliu), 51 ( 8l), 83 («st»); nu putu să şi tonă foeu pri buric nu putii să se stăpânescâ, nu putu să-şî ţie focul pe inimă 163. Părtinită sf. funie. Arom. fortumă 79 U For prep. fără; fgră-di, fgr-di [Wgd. forodi, f'orp 34] fără de. Frasini sm. frasin 33 Brw. Frasin sin. frasin 28, 32. Arom. frapsin. Fraţi sm. = frate 47 (,), 53 (,,) [Wgd. frate, frats 11; fraţi, fratsi 22]. Frăcîps v. fărcigs. Frăşeăles vb. IV scutur, bat pe ceva, ca să se scuture praful sau altce-vâ de pe el 138. Frec vb. I. frec, trag pe cine-vâ, când e recit. Frenc pl. Frenţi = Frances, European 152. Frică sf. = frică 5.1 ( 1B), 70 ( iw, iat Wgd. frikg 34. Frici sn. fluer 159. Frig vb. III frig; s-la frizim=8&-\ frigem 160, 62 ( u); fris = fript. Wgd. fripţi 39, probabil să lie greşelă în loc de friş fripseiu, cum se aude în Meglenia şi cum de altfel găsim tot la Wgd. 17, Frig [Wgd. /W& 24]-frig; thţi frig-== face frig, este frig. Friguri sn. pl. = friguri; insectă din ordinul crepusculorilor, numită; dacă nu me înşel, sfinx, cap de mdrte. Arom. hiavră. Se crede, că cine este apucat de friguri, spre a se scăpă, este bine să prindă acesta insectă şi să-î scuipe în gură, după care fapt frigurile îl vor părăsi []. Friiulut vb. I = frămînt, fac pâne. Frpn sn. = frâu. greşit frăn. Wgd. frgn 6. Frpng vb. 111 = frâng; Nă za frgnsim unqc = ne-am răfuit, certat niţel 70 ( lbs), tronai-ţi guşa di oâ~ rupe-ţi gâtul de aci! adecă: du-te dracului! 59 ( Wgd. frgnt, frgnb 18; Frmi vă sf.«frunză 70 (, ), 152. Wgd. frunzg 11. Frunţi sf. «= frunte 86 ( M0), 108 (, 0 Ftari pr. neh. atare 103 ( w), pl. ftgri. Wgd. tari, tgri 65. Fuelps vb. IV = sforâiu. Wgd. futsbs ich schnarclie 42; vedi/orcigs. Arom. hărefiieseu, hărbulescu. Fmlul adj. = fudul, lăudăros []. Fufutes vb. IV [cuv. onom.] a ţîşiî [= despre foc 97] ( it Fug vb. IV = fug 33; fuzi casă = se duce acasă 115 (, 9); îgpatuzi 45 (»); M/ = fugî! 67 (no), 69 («,), 169. Fugatu sm. = fugitul 76 ( 8a Fugă sf. = fugă, pleoare 83 (), 117, 123. Puilor, pl. fu\îoără = fuior, lână de tors. Arom. fu\ior 38; flg. minte. Fum sn. fum 47 ( is), 50 ( u, i9 Fum vb. I=?fumez, fumeg; la fumâu= le eră frică ; nu cutezau 70 ( i84)- Fund sn. ~ locuinţa deărnă destinată 4\% vitelor 40; co=fund: an tundu lu mari^lw fundul, în adâncul mării. Uad. pl yujt. - Puni [Wgd. 65] - funie. au antrg gş r Funîăr sin. care face funii. intră gunoiîi,c Funia sf. funie 84 ( 8W), 148. (iantă sf. cim Fur sm. = fur 70 ( 188(«, gaida m'aa Fur vb. I fur, a fură 74 (,., ) 165; dacă: m'am furat - furat 84. Furcă sf.- furcă 32; pl furii 31. ttalprsim =pa Furculiţă sf. furculiţă 31. FuriiI s. pl. - constelaţiunea; ursul ţârelor, galba cocoş. mare, carul mare. tiatlă sf. grijă,roăun re,lntrti Furillă sf. -furt, hoţie, hoţi mulţi; wi mult an 4r9#ft! oâ "* ' mari furişă î la /aoi^mare hoţie tristat 142; pwfi burieu an ga e pe la noî, suferim mult de hoţi. li este inima înţriaţată 144,, Furllnă sf. - - galben, monedă de aur, mun adj ^-ga]lben76 U Wg pl. furtivă 126. Arom. Aurie. «allcluni {Wg&gaMm**^V* Furişe sn. - furt, hoţie []. aehelung 15] il^daaifti»»dajs" Furnft sf. cuptor 13$. Oanl-^ - V 50 ( w s,. > 0 4 Furuîgăr sm.^furnioar, loc pliu de (iard sn. Gar4 W furnici []. Fuinigăsf. -furnică 70 ( 18l); pl. furnizî. durii rau atn$mffl*>ţ*tâ<sl gipll"^ rile erau împletite 161. Wgd. furnigg, furnis 11. (jjarş, fem. yarşâiăbi mprâgarffc*- Furnofcă adj. de ouptor; lupgţî capră pestriţa, oare este negrişi furnofţi lopeţî de cuptor 31. are pete albe. urî albă cu p^te Furtună sf. furtună, vijelie; fig. negre 170 U,l v miserie []. «aură, pl. găuri» at ««gaură 64 Fus sn. = fus 32; fusi pl. vergelele găuri celule de albine 27. Wgd, de la răsboiii; cârligele cu H611e 4. t...,. f'.ji-:» cari se împletesc ciorapii; fus di 0a# sn.--gaz, patarowm (u)«%wi> rudăhîu^ fus de cioric; fus-di- tiădăs vb. IV -***4gădto an uoejjm»er==fusul de fier de la moră. îmi întră pai^<gad> ţnochiu. X'ap,, Fusu-bâbăiîă = fusul babei, nume. Oădănîu am.-* gutuiu ( 81 de plantă. tiăduhia st - gutuie <),, 4V Fustăn sn. Arom. fustanelă 114 (, s (illbinari st ^ găibinare; b61a.de Puşti s. pl. == Vergele, beţişor e de inim ă cu acelaşi nume, r- la răsboiii 32; cârligele acele de împletit ciorapii 102 (*»), 103 ( 8a), aălbiuiciăsadj.«=galbe»; auferludde. găibinare; omfftl^ârnaputin ^ % FuştlnU n. deorăşelîn Meglenia de Oălbiniiş sn. gălbenuş, jos, locuit de Turci şi Bulgari turciţi «ălclavă sf ^0fa$fm Fnt vb. III fut 136, 137. aim vb. iv^ mmm&i a4mm& eidr Analele A. E.~Tom. XXV.-Memoriile Secţ. IMerav. - copil desmlerdat. :kn.

20 82 PERICLE N. PAPAHAGI MKGl.ENO ROMÂUlt tiălelă sf. galetă 31. tiăiicluni sf. desmierdare. tiălină sf. găină 51 ( ); dl găuhî a\i dî frică 51 ( lâ Wgd. ggliing 5. tiăngăles vb. IV gângăvese, a ii gângav [], tiăn.sac sm. -gâscan, gânsac, tiărb v. grăb. tiărbos vb. IV - tund oile la gât, pântece şi coda. Arom. sui\u(j,. Oărbovă adj. == gârbovă, cocoşată 165. tiărdină sf. grădină 141. tiărguplcă ulcior cu gura strimtă []. tiărnaţă adj. de grâii; pugacîă gărnaţă-- plăcintă de făină de grâu 120; faţi muma-sa mai multipgm gărnhţî 103 ( 63 tiărnişor sn. -- porumb 25; oo alb,co g alb in, feluri de porumb 25, 152. tiăriuiţ sn. bubă 59 ( >. Wgd. ggrnids 24. tiărtlân sn. gâtlej [tk. gîrtlâkj. tiăsebti(ă sf. --omidă, găselniţă, tiăvană sf. farfurie de lemn, care se astupă forte bine cu capacul 34. Arom. cărnîcîu ; pidupinac (Epir tiătiiîilil v. gădăhui 28. tiăzctă sf. monedă veche, falsă, de metal fără valore 91 ( b ti lila rin i sm. verme 51 (, 8); ghîarmi ţe ta\iă fel de verme. Wgd. gh\armi 8, 19. (xlilasui, pl. ghiespt vespe 81 ( iiis Wgd. giaspi, giesp 19, 8. tihiafă sf. = vieţuitore 51 ( Uj); vieţă 70( 1Bl Wgd. giatso 19; niţi ană ghiuţă - nici o liinţă 160, 160. tihiazuiă sf. --apă slinţită 120. tihidi -~-măi; ghidi ampirătuli=*m&i împăratule! 150. tihies vb. IV înviez, vieţuesc, trăesc 66 ( 8S Wgd. giies vieţuesc 19, 42. tihlesă adj. = capra de colâre năgră şi vărgată cu roşu la burtă; capră ghiesă [] 170 ( 8 tihigor sm. pietră porosă, găurită de pl6ie. tihiiigliiaru sm. - spin măgărese 139. tiliiughlr sm. nume de plantă cu spini; place mult măgarilor [] ti hi oară si ~ viorea 88 ( 688 tihiota adv. ore 74 ( m [tk. pers. ghioia]. tihiou sm. - n. de pasere. Arom. ghîon 95 (* Cântă duios şi noptea chiar, şi se spune că-şî ohemă pe frăţiorul seu. ti iilor - n. de plantă, fel de viorele. tililorghi n. prop. George 58 tihipt sn. -=vipt, grâne, cereale 47 ( 10), 138. Wgd. gxipt = Nahrung 17, 19. tihirdău sn, - colan []. tihitt adj. 5= viii, sănătos; să iâ ghiu micu să iie sănătos micul 56 («.,,«*), 55 ( 8, ) 57 (44,4s,io)f (sa); mimâneâu cola ghiu == me mâncau colea de viu 162. Wgd. giiu 19; ghiă [pronuuţă : ghuaj vie, sănăt6să 49 0,54 ( 41); baclă ghiiă -favă crudă, nehertâ 159. tihiuleţ - viuleţ 54 ( H), tihlulizara n. propriu ti hi upc sm. Ţigan; fem. ghiupcă; pl. m. ghiupţi, fem. ghiupchi []. 51 Q, 52 Q, 70 (, ), 47 ( u tihlupc sm. ^ pasere din ordinul cornirostelor, de colora ţigănescă. tihlupcă sf.^ cleşte mai greoîu, maî măricel 80. tiîadclă sf. = şosea 167. Olani su.==giain.wgd. pl.diamuri 19. tifambuş sn. - - petrecere, chef ; îşi dărară gîambuş «făcură chef, petrecură 151; cu gîambuşurî-~in petreceri 142. tiiamia sf. =*= mosohea 67 (, tilanăm ~ dragă, frate, măi; aîdi giauăm zgnâ'qhîuumro, nu duri win cbntic «?= ai fă, (draga) oină Gh, nu cânţi, nu începi vre-un cântec 145; bun ai glanam bun e frate 77 ( tw), [tk. gian = su? Hat]. tilangalăţl s. pl.=instrumente 89(»*); giangaldţi di agru «*» unelte de a- gricultură 103 (), tiutwdr sn.^giuvaer>4 amant [], (ilavaratgluvara i«= 70 ( m tilăngărăş m.==clopoţak Wgd. dzon- #orasu 74 = Sehella. tilăngăres vb. IV răsun, sun din clopoţel, dintr'un instrument orecare, tiibădâii sn. fel da haină, fel de vestă. Arom. gimmdane 37. tiibărdises vb. IV îndestulez; şi belchi si gibărdi8şsoă di tamachiăr- IŞc - că doar s'o îndestulă de lăcomie 138. tilepsn.=^buzunar 115 (»,), 164. [Gepgeib tk]. tiigi-iuigi ~~ lucruri plăcute de ale mâncării 128. tiluou adj. nepricopsit 89 ( > tiluinăudani [Wgd. diumondani 19] sf. Jaeke von Wolle, Art von Weste. tiiuvâp sn. respuna 157. tiluvara 70 ( lm ti las sn. == glas, vooa- 53 ( M), 144 dm un glas - într'nn glas 160. tilesuă, pl. glesni^guane 70 ( lu), 145. tilieleă sf. = nume da fldre albă, pl ftliguslt adj. «lustruit vşrdi gligu sil uns an wâ*r<! obicînuesoeia.m^liifă om^fţi^" ulciâreie padtnaiară, mm&» maî resistenta U *<!fo aun#*ş r, - dacă cuvînkttl *%&ytiyum ţfe*** num-vâ gligym^f^ n Ollstă sf. - paagiioă, da oara < Wii omeni in a^»anb. Olaaba [Wgd.^f^% ll»t amendă.,.. «laic, pb glojimn-wţ^mmari cât un digfmk tilabaf (Wg<L:tq,<myao«i. tiluacă sf. ^eiraaă albă, necoptalfc^i, apată sf.-inatimmattlida făeut ^fitoi* mai mari la» aamati 31. 4Ş Glleg sn. pămlntul cu cana; m$xh strueso vasala* âm pămiat*j>«*»ait* devie consi^tanta;,, <^ fk, i aiwnu sn. gnamţ & : flietmtfk şi* gtyni []. i Hm sn. ghiaţâ 61 (,); ai pri gol (/ii^=,= a.lnaalâ, mm#^a aine-vâ 70 >'ţmv> i.««luidâ sf. ghindă (P«p.]. «ihidură sf. -b6lă,umflături laga^l provenite din reoală., <*mu *i tiltubiuic sm. &* pâna neeoptă bina* Arom. g\idiâ {Pap,]. i-j tinol sn. - gunoiu 6»>( M), 19(iM V«? tiaaiă adv. numai 87 ( M*>. ^c 0agu adj. prot11» ( ); numa propriu; rf* /ui#o^«^ flăouri^iîno*»* tari 71 Up - i Oal, fem. f/o«l*adj*»«* gol, nateva* lit 67 ( U6); nud, te pieie; o^^wîn p*eiaa 4 g61ă. Pap,; g»l ea di mum& fat***săraa âfrmt. Wgd. ^ pi. goli 18. Oarniţâ, pl. ^om^«^per tomnate, sălbatec 28. Xromgorţui frnatttl acestui păr, - v&f

21 84 I'KIIICLK N. i'al'auacil MEGLENO-ROMÂNI! M 1 <ioţi' = n. propriu de pers. tio* (,«,i (jiozbă sf. - petrecere, banchet (convivium); gozbd aşi vtşu, aveau banchet 161. Opacă sf. nume de flore. Oralii pl. graîă şi graiuri, sn. vorbă; subdivisiune a Jirgghiăt 32 ; firele de la răsboiii: graiuri. ( tiranclu - hârb, olă prostă 71 (,», tiras adj. gras 80 ( m tirăb sn, = spinare, şira spinării 107 tirâbăles vb. IV sgâriu, sgâriu cu unghiile. di rablă sf. putină mică 31. tirăblăr sm. lucrător de grăbii. O radină r (şi gărdinâr) sm. grădinar 163. tirăuiadă sf. grămadă 54 ( tirănclăr sm. olar 71 (,», tirănişor (v. găruişor) porumb 115 ( tirăpcfoauă sf. gropiţa de la cefă. Arom. gurviţă. tirătlăn sm. gâtlej 59 (,«), 154, ve«,li gărtlăn. tirăţăies vb. IV sgrînţiu [], tirăftviuă sf nume de plantă. Oratt adj. - greu 71 ( l9s Wgd. 27; pl. gre\i. tirettă adj. grea; însărcinată 116. tiriiidă şi tirindi sf. grindă 71 (,» ), 141. Wgd. grinda, pl. gr ins 23. ti rl ml iui sf. = grindină; merzi grindini bate pietră ; să mqrgă grindini pişti tini ai să fii bătut 71 (aao); di (ea oă mirzeă grindini de aceea cădea grindină aci 156. Wgd, 45. tiripes vb. IV asmut, dau drumul, năpustesc [cânele, ogarul etc] 105 (J, 168, 169. tirişps vb. IV = greşesc 62 ( lt); gri- $()t ~ greşit 154; nu si grişaşti 88 U tirişoană sf. = n. de plantă. tirivu n. de câne 170 ( 4 1 tiroapă sf.= gropă. Wgd. groapg 11. ţii rob sn. =sa mormînt; pl. groburi ~= cimitir 103 ( 64), 152; grobu-lu-domnw mormîntul Domnului (Christ) 162, 163. Wgd. grop, groburi 24. O ros adj. «*= gros; prost; an gros toarţi lucreză prost; vorbeaoe mitocănii 71 (» 0i); uzfyrâ un glas gros == auriră o voce bărbătescă ron sn. = grâu ; grgn şutâre, grgn cielăzât, grgn usateă == feluri de grâu 25, 71 ( iai Wgd. grgn 16, grgn 14. tiruiiuea (mi oo) vb. IV - me sleeso de puteri, din causa bătrâneţelor; gruunit ^ sleit []. tindea vb. IV lovesc, nimeresc. ; ea cum vg gudit din dijoasa lumi cum hotărîse din lumea de jos 150. Ougă sf.-^puiu (obiect de joc copilăresc Arom. âeîu, fij 71 (,os), 91 («tiugufcu sm. fel de turturea (trâesce în oraş) 46 (, tiulastră sf, - corastră. Arom. eulastră (Epir), eurastră. tiuliib sm. porumbei 51 ( (), 140. tiulişân adj. gol, gol de tot. ti unea vb. IV. gonesc 64 ( 4ft); tucu sâ-u guniţi ci să o goniţi, să o daţi afară 142; gunes grăbeso, ( B 7); nafarăla guneşti^ îl scote afară 107 (»» ti ură sf.=4a Huma numai însemnă : gura omului, a vitelor; în colo se auee: rost, pentru gura omului şi a vitelor; se dice însă: gură di războia gura răsboiuluî; gură di oală gura olel; gura di făntgnă, gura di vali atc.; gura di tufie gura pusei! 162, 129. tiurgulăş sn. pietrele cari serveso la jocul *în elnpi pietri.» A- rom. eu abeălile, ou eutumăfili (vedi: Din lit. popor, a Arom. de Papahagi, p. 168, descrierea acestui joc u tiuridă sf. aguridl. Paptitirles vb. I -- grohăiu; poreu gur- Igzâ, por oul grohăie. Arom. gur- Ufu. tiuscăles vb. IV === gudur; cum si guscăidu cum sa gudurau 164. tiusi, vb. I gust, mănânc, nu\%si da să gustă 102 («tiustcs vb. IV ospătez 160; di si du gustgseâ 119. Wgd- gustes 50. tiuşă sf. gât 46 (,), 59, 71 ( lim tiuşues vb.iv = a luă de gât; Iei si lăgfy, au guşni ţi tătară să ai sărută ~ Ei alergă, o luă de gât şi catară să se săruta 164. tiuştir sm. = şopârl$ 88 ( l68 tiuştiriţă sf. = şopârlă, tiutfes vb. IV gătesc 160. tiuzov =s= trandafir 81 (*«Habă! interj = ei, el (rîs) 153. Hă! interj. = ei! aşă! Hi! interj Uit = gr. xîta 30, Hristo (Wgd. 30) Grist. I! interj i! 150, 84 ( m I = fie-care ; i zug. Wgd. 19, 30. fa.==«iată, iacă; tala ampir atu vini ^ âtă-1 împăratul veni 151, 64 ( ft0)> 159. îa= sau; 66 (, ), 82 («,); ia mor ia ti ndirâgf moi», :f ^r' dreg, te regala*!? ffi ladeţ - oaul iadaa iilapasarlv coiul de a sa pîd^ida iadaa.' îadiră»f. iedară.^gd. ia Epheu. r *ţ& l Yanlclăr nm -ianioar j om rău { Iară [Wgd. ia#v. t<m^'** «essel]. Avo^Ş^f^m doi oarî se pun vhafar>ia pia să nu se p6lă^ ^a>tâ. Iarbă sf. - âm-ţşjc**.*.), Or* iarbă *i<lk'0şkm'i»ui nutriment 74 (^#166; fig. ] Wgd. iarbq ftiarburi îarnă sf. âra**t47; Wg nata 34.. > Un etă 148. Aram. iov* iată-o (Avala ^^l^' 1 ri lavar sin.«~ nume da arbore t»{ paltinului, lanr, laiuveţ sm. =*= vaaura, bursuci lbanl(»c sn. - străinătate 140. Ibric sm. ibria (uloior de Io sm. smoabin ftt, 163. ^m^l Ia» sf. smochină i«9. Wgd. 4#& IcMm sm. doctor 186. ;? Ici adv. - da loa 104 (*. t ldanâc sm. iustramont cu oara sa lucrăză inul 84. mm Idol, pl. idoli **m statua veoha " Idvaui adv.= abia 14^ 168. ^ît»i îe pron. neh. fie-care; le-dimn^fa*** în fie-eare dimin4ţă 120. W$&*i> ie 32. },$', A iad, pl. iezi, «am. i$w ~= ad. Wgd; i^8. Yaftin adj laftin «4 (.,) "*,? 1 lej sm. = arioiisk <ln 0a, ariciul î* lai pron. pers,***al 70 (»o«,«u) Wgd. î^6, 8, 29; JidUir ah=^ îi DateăaV (,); aii % i', k* Ao.=: îl flfc&k; 46 (,), 33, 47 (.J; pi lali aî 14 >ia

22 86 PKKICLE N. PAPAUAQI MEGLENO-ROIlâKll Dat. pl. a lor 70 ( IM); \î 48 ( ), îi Ac.pl. 53 ( Wgd. 29. îelă sf. ( greşit U\iă) nume de arbore de munte, fel de brad. Ieri pron. neh. lie-oare; îer-sqră 120, terî-zuuă 78 ( am Wgd. ieri 7, 33; itfr-/e - orî-ee, verî-ce 146; iercari- ori-care, Ier sn. fier 47 ( isi Wgd. ier 4, 8. Ierar sm..fierar 29. Icra vb. III ~ fierb 106 ( ab); una oală iarbi o oală fierbe 49 ( 8); iarbi şi mănâncă fierbe şi mănâncă 162; şi să-l iarbă şi să-i fiarbă 148; iert fiert 86 ( 3M Wgd. i^/y; 8, \erbe fierbe 8, iers 39. loriul pl. aripi; şiştaţi\i cu ieripi banii cu aripi, fel de brodărie 34. Ies vb. IV es 51 ( 17), işh eşi, a eşit 53 (391); işh ţi/ esiţî! 75 <««>. lepft sf. -~ epă 45 U), 49 (J. Wgd. \apq 8. leşllaf. aşchie, gunoiu 166 ( 8f(), 163. lesli st esle; 166; ţela di laiqsli - cela de la esle, adecă măgarul 71U Ignat sfîntul Ignat 71 IUtibărăs adj. măreţ, cinstit, onoratul 53 ( M Ui conj. sau 33, 116. îliliga formulă de joc copil []: ililiga, pipiliga, dumuzare, ducutare t vai atram, drogumân, cillpiia, rusii l'iîa, ta ui beg. Illrt sm. fiu; Hiii hui 50 ( lă Wgd. Ui 12. lila sf.- liică. Wgd. il\g 4. Imit adj. îmbolnăvit 109 ( î0 Inât sm. necaz [] încă sf. craniu; crescet [Pap], Inima st inimă (numai la Huma, ceî-lalţi die buric Ie pron. pers. [Wgd. iou 4, 29] eu; aim Dat 49 (»,,), 50 ( lq, u, etc); mi îmi 45 ( 8), 50( 8); mini- mine Ac; mi Ac; la mini mie 47 (, loc nimic, praf 59 ( i8); 60 ( 48); ioc s-la fac- să-l nimicesc 151. levîr adv. în cotro [], loiiglă st nume de plantă, ce ser vesce ca nutriment pentru porci. Ir sn. ;ilr, aţă; ir Ui firele 71 (»».! ); iri subdivisiunea graiului 32; fig. fiori. Iririţă/ potârniche []. Iri st a fi, fire; şa da-ni var iri aşa dare-ar să ne fie 55 ( 18); iri ghiu.'~fiî sănătos (fire-ai sănătos)! iriţi ghiîl fiţi sănătoşi (firea-ţi sănătoşi)! 55 ( t8); una asprâ-u fost 65 < ); aă-li ia frică? 74(, ai Wgdire^esse 43. Iribită st- potârniche. Iripăt adj. aripat, înaripat; trapnă iripată*** perucă aripată, cu aripi 35; n. de capre, de ol 171 ( iri iri; \%epuri\i ai ir Ies epuriî se mârlese (numai de epurî Iriiieul Armenia 152. Irniilăţl pl. irinilieî 121. Isăp sn. socotelă 80 ( a8j, I«căzui adj. slab, scăzut, sărac, prăpădit []. lacră st scânteie. imiirimiues vb. IV premenesc; mi co mă premenesc 102 (,), 124. Isticărli adv. ~ într'adina 119. îstieli adv. «~ Jntr'adevăr -164, 166. Istina adv. = adevărat 163. Istuiu adv, tocmai 166. Isufeu? 46 ( 7 Işalah! (urare turcescă) 60 ( S8 Işori st eşire; vg di oo == eră să se prăpădescâ 72 ( ah Itru sm. hâtru; viclean, deştept, şiret; Ură cum ra = şirătă cum eră 163. ltt*=sunt; di ţea iu ftatyd de aceea sunt vulpe 136, 137; int ir/ a fi. îăbăr adj. prost 72 (.» ludă luda, trădător 78 (.,,» Iun' adv. unde 82(), 33, 153. lumii adv.«unde 50 ( n,..), 72 (, ); di iundi ş-nu 78 ( W1 Wgd. {undi 4. lundi-va adv. unde-vâ 164. luzganu sn. = plapomă 72 (,» Izbăt vb.-respir; izba ti ăn ourbn^ respiră repede, cu greu 107 ( 6> Izdralilă sm. - înger 72 (j. MH sn. voe (v. l$un) 168. Izmetur vb. I mătur 120. Izmeni (v. zmqni Iziiticlilăr sm. servitor 142, 145. Izniiuuşcă st ismeniş6re [] lzruş()s vb. IV înroşesc, colorez în roşu. laun = voe, permisiune 162. Izvmt vb. svînt, a bate vîntul. tii ii dat. de la ea 65 (,» în prep. în (Oşanî) 77 (,,»» întru (v. antru) 110* îra (v. ara) 136, 137. Jaeă - n. de câne 171 ( 88 Jalcă [Wgd. ialkg 50] st broscă ţestosă. Jailtt sm. necaz, durere 71 ( im); sa moara di ja\îu să moră de durere 142. Jar sm. jar, cărbune aprins 72 (* u Jăgoajlă - ni ace ţepuşe de lemn de corn, cari servesc a fixă jugul, ca să nu ăsă din capul boilor, după ce sunt înjugaţi 89 (* Jălăs vb. IV jelesc 66 ( 88); file». Jftr^s vb. IV ard la jar, prăjesc. jagaviţa st ^mmm^ w t m w gugtufoărheâi ' " Jeilcă st =- br6sefi iastoaâ 74 JîHiidtcţ pari» #pawpul Jimi prep. ^m^m^i^ jr Jimitail jumitti^^b-?,,.u)î^d. Umitati 18. Jir ghindă, Jiregliiă sf. _. Jir^ca sf....:mmmmrt»(" joc copil. 90 ^ Joc vb. I jo» i /ba//---câiit4llii^^ r avă fome ingroittdre 66 ^Mm' * i;oc mă jo^:n«/b^-ad^ 102 ( 4l); «>fi aa te " 1 Wgd. zo^ ia Joc sn. joc; J6$uM gaură ln gaură, a. de Jl«UpU. Jel Joi. - vh. Jolcă nume de taaă 171 U Jos adv.~- joall-w,/e*o>***k*i /iri jos căci fata eră majore jos 162; &$\, jfmm-wşrteă^h* serica de joa. Wgd. ioa l^rji. Judeţ sn. = judeeată; tribu»al#»p. Jadic vb. I «fc Jttdeoi #d #* fă se judeoe 140, ; *, t } Jag sn. _ jug 51rU), «lugastru sm. ^mtrne de arboft inumit şi brgat 2». ' Janc, pl. y j u n e 156,... * Juncană dîm, Iul june. Jang vb. III «ajung; nu p»t ai jungă nu pat aă ae ajuugai i«* po^ rit jăn4m^mvl ae pot ajunge 64 ( ia); ca junai a&la la *mpiratu- şi dacă ajunse acolo la4m>, peratul 142; eoftjlu /ww</i «H «MU* ai«/wd* oaud UU ;# destul untfuiu* ciuos 151, n U>, Wgd. âw»*^ ajunsei 39..,, '%{%\ Jungliu vb. I «= tnjuugbifi, Wfo. «8