Sinteza activită ii parlamentarilor în mandatul

Transkriptio

1 Sinteza activită ii parlamentarilor în mandatul ce legi au votat senatorii şi deputaţii cine a absentat cel mai mult în ce domeniu s-a legiferat mai mult

2 Sinteza activității parlamentarilor în mandatul ce legi au votat senatorii şi deputaţii cine a absentat cel mai mult în ce domeniu s a legiferat mai mult Ediție preliminară Bucureşti, septembrie 2012 Seria de Rapoarte de monitorizare a activităţii parlamentare 1

3 Raportul Sinteza activității parlamentarilor în mandatul continuă Seria de Rapoarte de monitorizare asupra activităţii parlamentare realizate periodic de către Institutul pentru Politici Publice (IPP) începând cu anul 2005, de când a convins conducerea celor două Camere să introducă procedura votului nominal (înregistrarea şi publicarea voturilor individuale asupra proiectelor de lege dezbătute în plen). Această publicaţie este realizată cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. O inițiativă a Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile Susținut de: Autori Violeta Alexandru, Director IPP Adrian Moraru, Director Adjunct IPP Raluca Mihai, Asistent Programe IPP Institutul pentru Politici Publice (IPP) Str. Sevastopol, nr sector 1, Bucureşti Tel (+ 4) Fax (+ 4) E mail: office@ipp.ro Toate drepturile sunt rezervate Institutului pentru Politici Publice (IPP). Atât publicaţia cât şi fragmente din ea nu pot fi reproduse fără permisiunea IPP. Opiniile exprimate în acest material aparţin autorilor 2

4 Rezumat În aceşti patru ani de mandat, actualul Parlament şi a delegat aproape în totalitate din prerogativele sale în materie de legiferare către Guvern, care a devenit principalul legislator în România. Cele mai multe dintre proiectele de lege adoptate provin de la Guvern (74% din totalul proiectelor înregistrate în Parlament), care le documentează mult mai bine, dispunând de un aparat logistic consistent şi acces la informaţii utile. În reperate rânduri, fără să comunice eficient priorităţile legislative şi mai ales importanţa unor proiecte iniţiate, Guvernul a ajuns să sufoce practic parlamentul cu un volum consistent de propuneri de legi, în legătură cu care nici nu i lăsa prea mult timp de reflecţie şi dezbatere, de unde şi blocajele la vot în multe situaţii prezentate de presă. Timpul alocat dezbaterilor parlamentare s a înjumătățit faţă de mandatul trecut, judecând după cât durează procesul legislativ în cazul unui act normativ, atât la Cameră cât şi la Senat. În numele eficienţei în actul de guvernare, partidele politice au slăbit în timpul acestui mandat din rolul şi puterea efectivă a Parlamentului, într un context nefavorabil, generat de slaba pregătire profesională în domenii de specialitate a aleşilor. O analiză realizată de IPP la începutul acestui mandat ne arată că cei mai mulţi parlamentari sunt jurişti/notari, puţini având specializări sectoriale atât de necesare pentru un proces legislativ eficient în domenii tehnice care necesită o cunoaştere amănunţită a problemelor de fond. De exemplu, în proporții relativ egale (20%) dintre senatori sunt specializați în domeniul juridic, respectiv economic, fiind urmați de 18% dintre senatori ce sunt specializați în științe exacte; La Camera Deputaților majoritatea deputaţilor sunt licenţiaţi în domeniul ştiinţelor juridice urmat de cel al ştiinţelor economice şi al celor tehnice, spre deosebire de legislatura în care, în ordine descrescătoare, domeniile de studiu dominante în Parlament au fost, în ordine: cel tehnic, economic şi apoi cel juridic. Analiza IPP remarca la acel moment o modificare a domeniilor de calificare/specializare a deputaţilor, în sensul în care în actualul Parlament sunt mai ales jurişti (foşti procurori, notari, avocaţi, etc.), dar şi o creştere a procentelor pe categorii de pregătire/educaţie 1. Pe ansamblu, nivelul de expertiză în parlament a scăzut foarte mult, dovadă numărul mare de iniţiative depuse mai ales de nou veniţii în parlament (şi mai ales în sesiunile din centrul mandatului, după ce au traversat o perioadă de acomodare) şi care sunt respinse pe bandă rulantă de către plenurile celor două Camere. Numai 23% dintre toate proiectele depuse în ambele camere în acest mandat (peste 5.000) au devenit legi, restul fiind repinse sau încă în dezbatere; un calcul rece plecând de la aceste rezultate ale muncii parlamentarilor şi asumând că prerogativa de legiferare este atributul principal al mandatului unui ales ne arată că, dintr un total aproximativ de milioane de lei cât reprezintă în total cheltuielile Parlamentului pe acest mandat (aprox. 270 milioane de euro), numai 276 milioane lei au fost până la urmă eficient folosiţi. În caseta de mai jos puteţi regăsi un tablou cu cele mai reprezentative cifre pentru activitatea parlamentarilor în mandatul : 1 Pentru mai multe informații vă rugăm accesați comunicatul de presă al IPP cu privire la structura Parlamentului ales în noiembrie Comunicatul este disponibil aici 3

5 Bilanţul activităţii parlamentare în cifre Număr iniţiative legislative înregistrate la Camera Deputaţilor: Număr iniţiative legislative înregistrate la Senat: Număr de iniţiative legislative devenite legi: Media numărului de iniţiative legislative întregistrate într o săptămână: 23 Pondere adoptări tacite la Camera Deputaţilor: 9% Pondere adoptări tacite Senat: 16% Numărul de iniţiative legislative cu termenul de avizare depăşit la Comisiile Permanente: 580 Număr de interpelări adresate Guvernului: Număr de parlamentari care au migrat cel puţin o dată în acest mandat: 94 Media prezenţei parlamentarilor în Camera Deputaţilor: 71% Media prezenţei parlamentarilor în Senat: 60% Cea mai scăzută rată de prezenţă a fost înregistrată de parlamentarii din circumscripţiile: Vrancea (52%), Argeş (53%) şi Bucureşti (54%). Din cele aproximativ de iniţiative depuse în cele două Camere, Senatul fiind prima cameră sesizată în cazul a puțin peste 50% dintre toate proiectele depuse în perioada monitorizată 2, numai au devenit legi, adică 23%, ceea ce înseamnă o scădere cu 30% față de mandatul anterior, când au fost promulgate un total de de legi ordinare și organice. Apreciem că această situaţie reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga clasă politică în ce priveşte calitatea scăzută a pregătirii parlamentarilor, dar şi pentru electorat, întrucât avem nevoie de o selecţie mai bună a aleşilor în viitorul parlament. De altfel, în opinia Institutului pentru Politici Publice, numirile în funcţie sau pe liste a unor politicieni incompetenţi în cel mai bun caz în propriile medii profesionale, reprezintă principala cauză a scăderii evidente a calităţii Guvernării şi a politicilor publice în general în România, un factor care stimulează corupţia până la nivel înalt. În fine, acest comportament imatur politic de care dau dovadă aleşii la primul mandat (cu excepţiile de rigoare, desigur) a condus de multe orice la situaţii de aglomerare a agendei dezbaterilor, în detrimentul proiectelor serioase care meritau discuţii aprofundate. Facem un apel la liderii partidelor politice să ia în considerare nevoia de profesionalizare a parlamentului în discuţiile privind selecţia candidaţilor lor în alegerile parlamentare din Totodată, atragem atenţia asupra riscului ca într o eventuală discuţie despre tipul de regim funcţional în România astăzi, Parlamentul să nu fie în poziţia cea mai avantajoasă în pledoaria pentru un regim parlamentar şi acest lucru datorită exclusiv partidelor politice care l au decredibilizat prin conduita reprezentanţilor lor în Parlament. În acest spirit, depunem toate eforturile pentru a informa constant votanţii despre activitatea concretă a parlamentarilor, apreciind că acesta reprezintă singurul criteriu obiectiv prin care poate fi judecată prestaţia unui ales. Demersurile IPP de transparentizare şi responsabilizare a clasei politice au fost purtate cu consecvenţă de Institutul pentru Politici Publice, ducând în timp la schimbări substanţiale a mecanismelor decizionale la nivelul parlamentului, dar calitatea resursei umane la fel ca în orice domeniu rămâne factorul decisiv pentru o activitate legislativă cu adevărat eficientă şi adaptată nevoilor din societate. 2 Inițiativele legislative se depun într o Cameră sau alta și funcție de tipul actului normativ (lege ordinară, organică etc. conform prevederilor Constituției României. 4

6 Din păcate, deşi formal activitatea comisiilor permanente a devenit mai importantă decât în mandatul trecut (rapoartele comisiilor au un rol decisiv la votul final din plen), accesul la documentele şi dezbaterile comisiilor este în continuare dificil. De exemplu, un proces verbal al şedinţei de adoptare a unui raport asupra proiectelor de lege se redactează în medie în 10 zile lucrătoare (cu o mai mare rapididate la Cameră prin comparație cu Senatul) iar acesta se afişează cu destulă dificultate pe site urile celor două Camere. Pentru un cetăţean din afara Bucureştiului este dificil de urmărit procesul deliberativ din Parlament în aceste condiţii. Lipsa unor proceduri formale de consultare aplicabile mai ales la nivelul comisiilor slăbeşte, în opinia noastră, calitatea procesului legislativ, celor interesaţi punându li se la dispoziţie relativ recent un mecanism de consultare publică 3 prin care cei interesaţi îşi pot exprima opinia asupra proiectelor aflate în dezbatere 4. Deşi reprezintă un important pas înainte, mecanismul trebuie completat prin instituţionalizarea sa în Regulamentelor de Funcţionare ale Camerelor, prin care comisiile să fie determinate să organizeze consultări publice plecând de la comentariile venite din partea entităţilor interesate. În acest mandat, numai după ce actuala coaliţie de Guvernare a preluat controlul politic, profitând (în pofida declarațiilor) de fenomenul nociv al migraţiei politice la nivelul parlamentarilor, Parlamentul a reuşit să îşi exercite pe deplin prerogativa de control asupra Executivului, răsturnând practic Guvernul PDL condus de M. R. Ungureanu 5. Până în acel moment, timp de aproape patru ani, Parlamentul se predase în faţa Guvernului asumându şi faptul că a ajuns în stadiul în care nu mai exercită importanta funcţie de control la nivelul Executivului. Astfel, oricât de sensibile au fost subiectele de pe agenda publică, parlamentarii opoziției nu au reușit să determine adoptarea unor moțiuni ce aveau ca subiecte: tăierile salariale, respectiv legea salarizării, legea educației naționale, șomajul din România, protecția socială etc.; în acest mandat au fost înregistrate 11 Moțiuni de cenzură în Parlament, cu 50% mai multe față de mandatul şi cu 80% mai multe față de mandatul În ceea ce privește Moțiunile simple, acestea au fost 15 la Camera Deputaților și 10 la Senat, înregistrându se valori similare cu mandatele trecute. În România, crearea unei majorităţi politice în Parlament care susţine Guvernul este înţeleasă în mod eronat de parlamentari în termenii renunţării aproape totale la funcţia de control asupra Guvernului. De exemplu, practica neprezentării înalţilor reprezentanţi ai Guvernului la sesiunea de Întrebări şi Interpelări din Parlament este bine cunoscută, de unde şi concluzia că Parlamentul nu exercită eficient şi sistematic funcţia de control a Guvernului, mobilizându se doar la momente de extremă tensiune politică mai degrabă pentru reglarea unor disfuncţionalităţi politice decât pentru exercitarea atribuţiilor constituţionale. Ca şi domenii prioritare de legiferare pentru fiecare dintre cele două Camere, la nivel general, parlamentarii din actualul mandat au fost mai degrabă interesaţi de inițierea de legi în următoarele domenii: protecție socială, probleme locale, agricultură și fiscalitate (neincluzând domeniul foarte larg al aspectelor juridice care are o sferă de acoperire extinsă), în timp ce Guvernul a trimis iniţiative în domenii/probleme ce țin de: salarii, pensii, fiscalitate, relații de muncă sau aspecte privind bugetul public. Monitorizările periodice ale Institutului pentru Politici Publice arată că acest mandat nu a contribuit la profesionalizarea funcţiei de parlamentar, neremarcându se prin nicio contribuţie sectorială importantă pe care să o fi iniţiat. Practic, Parlamentul s a rezumat la îndeplinirea cu formalism a atribuţiilor de dezbatere şi adoptare legi (vezi multitudinea de rapoarte ale celei mai aglomerate comisii din Parlament Comisia Juridica, mai ales cea din Camera Deputaților, cu 722 rapoarte asupra 3 pentru Camera Deputaților accesați: upl_pck.lista?cam=2&std=dz iar pentru Senat: 4 În prima parte a acestui an, prin două adrese distincte, IPP a cerut conducerii celor două Camere să dezvolte un modul interactiv în paginile oficiale de internet prin care cetăţenii interesaţi să transmită opinii despre proiectelor aflate în dezbatere. Solicitările IPP au fost luate în considerare, după câteva runde de consultări între cele două părţi, atât Senatul cât şi Camera dezvoltând facilităţi tehnice electronice prin care primesc puncte de vedere de la cetăţenii interesaţi aprilie 2012 Motiunea înaintată de USL a trecut iar Guvernul condus de M.R. Ungureanu a fost demis. 5

7 legilor în medie de săptămână, practic 43% mai mult decât restul comisiilor). Un experiment concret pe care IPP l a încercat cu acest prilej, urmărind cu atenţie interesul concret al parlamentarilor (dincolo de declaraţiile publice) pentru susţinerea de proiecte care să amelioreze condiţiile de viaţă şi muncă ale persoanelor cu dizabilităţi din România, arată indubitabil că între intenţii (discurs public) şi rezultate (proiecte de lege bine fundamentate care să fie depuse de parlamentari), există o distantă enormă. Parlamentarii se rezumă la declaraţii de intenţii făcute în public, dar nu concretizează prin depunerea unor iniţiative legislative având la bază o serioasă documentare, nefructificând nici măcar disponibilitatea şi expertiza ONGurilor 6. Urmărirea activităţii concrete a parlamentarilor din acest mandat ne a permis să observăm un regres în ce priveşte pregătirea parlamentarilor în promovarea de politici publice sectoriale, de unde şi oportunitatea de colaborare cu structuri ale societăţii civile pe care am promovat o cu fiecare ocazie. Fiind o organizaţie activă în promovarea transparenţei Parlamentului şi a integrităţii parlamentarilor, nu putem să nu remarcăm şi o serie de premiere negative pentru acest mandat, în legătură cu comportamente profund neadecvate pentru un ales, mergând până la infracţionalitate. Astfel: Pentru 22 de parlamentari din actualul mandat s a dispus trimiterea în judecată pentru infracțiuni precum: trafic de influenţă, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, luare de mită în formă continuată, dare de mită etc. Precizăm însă că nu în toate cauzele infracţiunile reţinute au fost săvârşite în calitate de membru al Parlamentului 7. Pentru 2 parlamenari s a solicitat începerea urmăririi penale. Precizăm că persoanele faţă de care nu a fost pronunţată o hotărâre definitivă beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. 11 deputaţi au fost filmaţi în timp ce votau legi în sala de plen folosind atât cartela proprie cât şi a altor colegi (suntem convinşi că numărul acestora este mai mare, împotriva acestora existând probe incontestabile date de casetele cu filmări ale jurnaliştilor, în baza cărora IPP a adresat sesizări Camerei Deputaţilor 8 ). Peste numai câteva luni suntem chemați din nou la vot pentru a desemna membrii viitorului Parlament al României în mod paradoxal, mai mulţi, conform simulărilor făcute de specialişti pe baza normei de reprezentare, în ciuda faptului că românii au votat la referendumul din 2009 reducerea numărului de parlamentari. Considerăm că este datoria fiecăruia să se informeze despre care a fost concret activitatea celor care i au reprezentat timp de 4 ani în actualul mandat. Cu această motivație, am pus la dispoziția tuturor celor interesați site ul singura platformă care poate informa, în timp real, folosind exclusiv surse oficiale, despre activitatea concretă a fiecărui senator și deputat. În pregătirea alegerilor din această toamnă, site ul oferă și posibilitatea rememorării numelor şi activităţii concrete a senatorillor și deputaților din colegiul dvs. potenţiali recandidaţi prin introducerea adresei unde locuiți (pentru mai multe detalii accesați: 6 Un recent sondaj realizat în 2011 la nivelul unui eşantion de 220 ONGuri din toată ţară a arătat că 44% dintre acestea spun că îşi doresc să colaboreze cu parlamentarii. 7 Putem concluziona însă că în anumite situaţii, perspectiva mecanismelor suplimentare prin care cele două Camere încuviinţează cererile din partea justiţiei pentru urmărirea penală a unor parlamentari sunt principalul motor care îi încurajează anumite persoane să candideze. Atragem atenţia asupra acestui fenomen şi în contextul viitoarei campanii electorale şi solicităm partidelor să nu mai susţină în colegii candidaţi cu dosare de urmărire penală în curs la momentul alegerilor. 8 Ori de câte ori jurnaliști au surpins moment video în care parlamentarii (mai precis deputații)au fost suprinși folosind și o a doua respectiv a treia cartelă pentru a vota în numele unor colegi, IPP a depus sesizări către Biroul Permanent în care solicita respectarea Regulamentului de organizare și funcționare a Camerei Deputaților și sancționarea deputaților în cauză. 6

8 1. Metodologie generală Datele statistice analizate în acest raport provin din surse oficiale: informaţiile sunt extrase de pe paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului ( şi preluate de programe informatice de specialitate, cum este site ul dezvoltat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi disponibil gratuit la: Adiţional, după cum vom explica mai departe, anumite informaţii au fost obţinute tot oficial, dar în urma unor solicitări de informaţii de interes public adresate de IPP în temeiul legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public şi la care cele două Camere au răspuns 9. Nu în ultimul rând, informaţiile au fost verificate cu cele din Buletinele legislative realizate de către Camera Deputaţilor şi Senat şi date publicităţii la finalul fiecărei sesiuni parlamentare din actualul mandat 10. Ultima accesare a informaţiilor de pe site urile oficiale ale celor două Camere s a făcut în data 30 iunie 2012 S a analizat, sub raport statistic, activitatea fiecărui parlamentar, respectiv a fiecărui partid parlamentar înregistrat în Parlament după alegerile din 2008, menţionându se de fiecare dată eventualele migraţii politice sau situaţii politice de tipul înfiinţării de noi grupuri parlamentare. Statisticile care au la bază aceste date reflectă: numărul iniţiativelor legislative înaintate vs. eficienţa lor 11, luările de cuvânt în plen, numărul interpelărilor/întrebărilor adresate de către parlamentari Guvernului, dar şi instituţiile interpelate de către parlamentari, prezenţa la lucrările din plen ce cuprinde toate voturile electronice finale din perioada decembrie 2008 iulie 2012, clasamentul județelor cu cea mai intensă activitate a parlamentarilor (după multiple criterii). În Anexele la acest raport există clasamente detaliate şi alte asemenea statistici pentru fiecare din categoriile de informaţii menţionate mai sus, utile mai ales în această perioadă preelectorală pentru informarea alegătorilor înainte de alegerile parlamentare Informaţiile referitoare la numărul de luări de cuvânt în plen ale deputaţilor şi ale senatorilor au fost colectate direct din paginile de internet ale camerelor, anume de la şi Precizăm că nu am inclus în clasamentele cu cele mai multe, respectiv cele mai puține luări de cuvânt parlamentarii ce au deținut funcții administrative ce determină creșterea artificială a indicatorului privind numărul luărilor de cuvânt. Aspectele metodologice privind analiza luările de cuvânt sunt reluate și în capitolul respectiv. Situaţia privind legile adoptate tacit, dar și a proiectelor de lege aflate în dezbatere cu termene depășite atât în Camera Deputaților cât și în Senat, a fost realizată urmărind atât ordinea de zi a fiecărei ședințe de plen, dar și datele din secțiunea privind Termene Adoptare. 12. Un capitol distinct tratează situaţia iniţiativelor legislative din domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, IPP asumându şi drept prioritate strategică în activitatea sa promovarea respectului pentru diversitate şi respectiv incluziunea socială. Procentul de prezenţă a fost calculat la nivelul perioadei cuprinse între 15 decembrie 2008 (sesiunea de început a acestui mandat) şi 30 iunie (cea mai recentă sesiune încheiată luată în 9 Cele mai multe solicitări de informaţii s au referit la absenţele (ne)motive ale senatorilor sau deputaţilor de la lucrările Camerelor, în această privinţă IPP depunând şi cele mai multe eforturi în aceşti ultimi ani în sensul de a se afişa pentru public motivele absenţelor parlamentarilor. Am susţinut şi susţinem toate demersurile direct făcute de senatori sau deputaţi pe lângă reprezentanţii partidelor în conducerea Biroului Permanent dar şi pe lângă staff ul tehnic pentru afişarea tuturor informaţiilor din care să rezulte clar dacă absenţa este sau nu motivată. 10 Pentru mai multe detalii vă rugăm accesaţi 11 Prin eficienţă înţelegem numărul iniţiativelor legislative devenite legi. Acest indicator este calculat pentru perioada de la începutul mandatului până la finalul sesiunii legislative (30 iunie 2010). 12 Pentru mai multe informații vă rugăm accesați 13 În ceea ce privește procentele prezentate, acolo unde a fost cazul, acestea s au rotunjit cu valoarea superioară. 7

9 considerare în prezentul raport) 14 şi ia în calcul EXCLUSIV voturile finale din plen, exprimate de fiecare parlamentar prin cartela proprie de vot electronic atât în Camera Deputaţilor cât şi în Senatul României. Atunci când cele 2 Camere ale Parlamentului au avut sesiuni extraordinare de lucru şi s a votat prin procedura votului electronic am inclus datele aferente în analiza noastră. În Anexele materialului este prezentată situaţia prezenţei fiecărui parlamentar (fiecare deputat şi senator) la lucrările Camerei din care acesta face parte fiecare, în perioada 15 decembrie iunie În cazul parlamentarilor cărora, din diferite motive, mandatul li s a încheiat mai devreme, datele aferente despre prezenţă au fost incluse în listele generale de prezență calculându li se procentul funcție de numărul maxim de voturi pe care le ar fi putut exprima fiecare în parte, pe durata cât a deţinut mandatul de parlamentar. În Anexa privind situaţia prezenţei, parlamentarii ce și au încheiat mandatul mai devreme sunt evidenţiaţi ca atare. Separat am evidenţiat şi situaţia deputaților/senatorilor care, pentru o anumită perioadă, au deținut/dețin funcția de Membru al Guvernului, aceştia fiind motivați de drept de la lucrările Camerei din care fac parte. Nu în ultimul rând, în Anexa la raport sunt prezentați și deputații şi senatorii ce au câștigat funcții de Primar sau de Președinte de Consiliu Judeţean la alegerile locale din iunie 2012, cu menţiunea că toţi aceștia au participat de fapt la lucrări până la finalul sesiunii din iunie Cu scopul de a reflecta cât mai complet activitatea parlamentarilor, am precizat prin note de subsol ori de câte ori am deținut informații prin surse oficiale/publice despre posibile motivări care au determinat procent mai mic de prezență în cazul unor parlamentari, cum ar fi cazurile doamnelor deputat: Diana Tușa, PNL și Cristina Pocora, PNL ambele în concediu postnatal sau a deputatului PSD Narcis Chisăliță ori a senatorului UDMR Verestoy Attila care, din motive medicale, au absentat o bună parte de la lucrările acestui mandat. Aceleași precizări metodologice ca cele de mai sus le am făcut şi pentru fiecare senator despre care aveam astfel de date. În ceea ce priveşte apartenenţa politică a parlamentarilor şi eventualele schimbări politice survenite în decursul actualului mandat, am luat întotdeauna în considerare informaţia oficială de pe site urile celor două Camere, de îndată ce aceasta a fost afişată. Situaţia apartenenţei parlamentarilor la un anumit partid/grup parlamentar a fost adusă la zi 15. Pentru subsecţiunea dedicată analizei calitative a procesului legislativ a fost utilizat un eşantion multistratificat de 386 de iniţiative (respectând criteriul proporţionalităţii pe ani/domenii de legiferare), reprezentativ din punct de vedere statistic pentru numărul total al iniţativelor legislative/propunerilor de lege înaintate, respectiv adoptate în acest mandat. Marja de eroare a eșantionului este de +/ 5%. Nu în ultimul rând informațiile despre activitatea Comisiilor Permanente din cele două Camere au fost preluate astfel: pentru sesiunea februarie iunie 2012 datele au fost preluate de pe site urile şi până la data de 30 iunie a.c. (inclusiv). Pentru sesiunile anterioare am utilizat datele oficiale publicate în Buletinele legislative aferente fiecărei sesiuni. În privinţa sesiunii cuprinse între februarie şi iunie 2012, numărul de şedinţe luat în considerare corespunde celui afişat în pagina oficială a Parlamentului, în absenţa până la momentul redactării raportului a Buletinului legislativ al sesiunii trecute. Pe internet, în dreptul unora dintre şedinţele din acest interval s a ataşat Ordinea de zi, nefiind afişate şi Procesele verbale sau Sinteza lucrărilor din ziua respectivă, prin urmare neputând spune cu exactitate câte dintre aceste şedinţe programate au avut efectiv loc. 15 Data ultimei actualizări: 30 septembrie

10 2. Propunerile legislative dezbătute în acest mandat 2.1. Sinteza propunerilor înaintate Peste de iniţiative legislative noi 16, dintre care la Cameră şi la Senat, au fost înregistrate în aproape 4 ani din actualul mandat al Parlamentului, cifre comparabile cu cele aferente aceleiaşi perioade din mandatul anterior. Practic, s au depus în medie 12 iniţiative pe săptămână, cele mai multe depunându se în cele două sesiuni ale anului Actualul legislativ moştenise 528 de proiecte deja înregistrate la Camera Deputaţilor şi peste 400 de proiecte aflate în procedură parlamentară la Senat când a început prima sesiune a mandatului Timpul de dezbatere a fost însă mai scurt pentru o iniţiativă legislativă decât în mandatul precedent. Din cele aprox , depuse în mod echilibrat între cele două Camere, Senatul fiind prima sesizată în cazul a puțin peste 50% dintre toate proiectele depuse în perioada monitorizată 17, numai au devenit legi, adică 23%, ceea ce înseamnă o scădere cu 30% față de mandatul anterior când au fost promulgate un total de de legi ordinare și organice. Apreciem că această situaţie reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga clasă politică în ce priveşte calitatea scăzută a pregătirii parlamentarilor, dar şi pentru electorat, întrucât avem nevoie reprezentanţi în parlament cu capacitate de a legifera în domeniile de interes public, şi nu doar de a bifa activitate legislativă cantitativă. Dintre toate sesiunile actualui mandat în cea dintre februarie și iunie 2012 au fost depuse cele mai puţine inițiative legislative, acela fiind momentul în care Opoziția de la aceea vreme declarase grevă parlamentară, refuzând să mai participe la şedinţele Camerelor. Este una dintre perioadele în care Guvernul a trebui să substituie activitatea singurei autorități legislative, Parlamentul cu mai multe Hotărâri de Guvern/Ordonanţe, de unde concluzia că în locul rezolvării crizei politice partidele aflate atunci la putere 18 au preferat să slăbească şi mai mult rolul Parlamentului în procesul legislativ. Guvernul a depus cele mai multe iniţiative în primele două sesiuni ale anului 2009 şi cele mai puţine în prima sesiune din 2010, în primul an inițiind proiecte într o varietate de domeni, neremarcându se o prioritate aparte în această privință (s au iniţiat preponderent modificări ale cadrului legislativ existent pentru chestiuni referitoare la fiscalitate, administraţie publică locală şi centrală, dar şi legislaţie referitoare la mediul de afaceri). În cei 4 ani de mandat, 67% dintre inițiativele legislative au aparținut parlamentarilor iar restul (33%) Guvernului. Datele arată că parlamentarii depun, în medie, 12 inițiative pe săptămână. Doar 25% dintre inițiativele depuse de parlamentari sunt adoptate, majoritatea covârşitoare a legilor adoptate de Parlament sunt inițiate de Guvern. Mai mult, din totatul proiectelor respinse în Parlament (97%) sunt proiecte ce au inițiator/inițiatori parlamentari. Cum 61% dintre parlamentari sunt la primul mandat, pentru mulți dintre aceștia fiind necesară o perioadă de acomodare la începerea mandatului, faptul că în anii din mijlocul mandatului, adică în 2010 și 2011, au fost depuse cele mai multe iniţiative de către parlamentari (cea mai mare parte a acestora fiind respinse de către plen), rezultă că nou veniţii în parlament nu au o pregătire solidă în materie. Nivelul pregătirii parlamentarilor, mai ales în ce priveşte nou veniţii, este foarte scăzut, aceasta fiind, în opinia Institutului pentru Politici Publice, una dintre cele mai serioase provocări în faţa procesului de selecţie a următorilor candidaţi pentru viitorul Parlament. 25% din proiectele adoptate de către Parlament aparțin deputaților și/sau senatorilor, 16 Am avut în vedere toate inițiativele legislative, proiectele de lege înregistrate atât la Camera Deputaților cât și la Senat. 17 Inițiativele legislative se depun într o Cameră sau alta și funcție de tipul actului normativ (lege ordinară, organică etc. conform prevederilor Constituției României. 18 PDL, UDMR şi UNPR susţinute în Parlament de Grupul minorităţilor naționale. 9

11 Proiecte de lege adoptate (iniţiate de Guvern vs. Parlament) 25% Inițiative adoptate depuse de parlamentari Inițiative adoptate depuse de Guvern 75% Iar 97% dintre cele respinse definitiv sunt propuneri iniţiate de către parlamentari, așa cum se vede și în graficul de mai jos. Proiecte de lege respinse (iniţiate de Guvern vs. Parlament) 3% Inițiative respinse depuse de parlamentari Inițiative respinse depuse de Guvern 97% Proiectele depuse de parlamentarii sunt avizate negativ de către Guvern atunci când i se solicită Punctul de vedere 19, deoarece: prevederile stipulate de respectivul proiect de lege există într o Lege deja în vigoare, iniţiatorii propunerilor legislative nu precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, încălcându se astfel dispoziţia art. 138 alin. 5 din Constituţia României 20 privind implicaţiile economice ale respectivei iniţiative, care nu sunt precizate, iar implicaţiile bugetare nu sunt calculate, 19 Explicaţiile de mai jos au fost extrase din cele mai multe Puncte de vedere ale Guvernului transmise la proiectele avizate negativ 20 Art. 138, alin 5 Constituţia României: Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. 10

12 nu există o fundamentare tehnică adecvată în scopul evitării contestaţiilor ulterioare sau chiar a paralelismului legislativ, se utilizează prerogativa legislativă de către parlamentari pentru chestiuni care ţin de exemplu de prerogative exclusiv ale Guvernului (un astfel de exemplu poate fi iniţierea de proiectele de lege pentru ratificarea unor documente internaţionale, memorandumuri, etc). În marea majoritate a proiectelor inițiate de parlamentari, publicul nu poate identifica numele real al iniţiatorului, la cele mai multe dintre acestea co semnând cât mai mulți deputați sau senatori. Sunt cu siguranţă destule situaţii în care o temă a reprezentat un interes major pentru un număr mare de parlamentari ai unei circumscripții, dar şi nenumărate altele în care este evident interesul de cosemnare, din partea reprezentanților tuturor partidelor, mai degrabă în scop de imagine şi pentru a bifa activitate legislativă. Experienţa ultimilor ani ne a arătat că unii dintre cei care co semnaseră un proiect de lege nu cunoşteau conţinutul acestuia, o altă dovadă a deprofesionalizării Parlamentului ca instituţie importantă a statului român. În practică în parlamentul României un proiect de lege strânge, în medie, 35 co semnatari de la diverse formaţiuni politice. Ca şi domenii prioritare de interes pentru fiecare dintre cele două Camere, la nivel general, parlamentarii din actualul mandat au fost mai degrabă interesaţi de inițierea de legi în domenii precum: protecție socială, probleme locale, agricultură și fiscalitate (neincluzând domeniul foarte larg al aspectelor juridice care are o sferă de acoperire extinsă), în timp ce Guvernul a trimis iniţiative în domenii/probleme ce țin de: salarii, pensii, fiscalitate, relații de muncă sau aspecte privind bugetul public. 2.2.Contribuţia individuală a parlamentarilor La nivel individual, recordul inițiativelor depuse în acest mandat îl deține incontestabil Deputatul Mircea Giurgiu (independent în acest moment, membru al Grupului PDL până în mai 2011), ales în circumscripţia Cluj, acesta depunând în medie 4 iniţiative pe săptămână. În raport cu numărul celor depuse, foarte puține dintre inițiativele sale au și devenit legi 21, anume 43 din 396 de iniţiative depuse, peste 150 fiind respinse definitiv 22. După evoluția ultimilor ani, Institutul pentru Politici Publice a pledat constant pentru ca cetățenii să se informeze nu numai despre situația statistică a proiectelor depuse, cât mai ales de situația celor adoptate, acesta fiind un indicator fidel al contribuției eficiente pe care un ales o aduce în procesul legislativ. De aceea, din punct de vedere al eficienţei legislative (procentul iniţiativelor devenite legi din totalul iniţiativelor depuse), prima poziţie în acest mandat este ocupată de către Deputatul Valeriu Tabără (PDL) 23, urmat de Constantin Chirilă (PDL). 21 Numărul inițiativelor legislative depuse trebuie corelat cu rezultatul concret al acestei activități, anume numărul celor adoptate respectiv respinse şi interpretat în context (raport de forţe politice în fiecare Cameră, conţinutul efectiv al propunerii, etc.). 22 Precizăm însă că peste 100 dintre inițiativele sale sunt încă în dezbatere la comisiile permanente iar 14 propuneri au fost retrase de către inițiator din proces legislativ. 23 A deținut și funcția de Ministru al Agriculturii pe parcursul acestui mandat (în perioada 3 septembrie 2011 ianuarie 2012) 11

13 Topul deputaţilor cu cele mai multe propuneri legislative 24 devenite legi în acest mandat Nume şi prenume deputat/ Grup parlamentar Nr. iniţiative depuse în perioada decembrie 2008 iulie 2012 a actualului mandat Devenite legi 25 (Eficienţa activităţii legislative) Valeriu Tabără, PDL % Constantin Chirilă, PDL % Petru Călian, PDL % Mircia Giurgiu, Independent % Amet Aledin, Minorități % Florin Iordache, PSD % Mircea Grosaru, Minorități % Petru Movilă, PDL % Marius Cristinel Dugulescu, PDL % Tudor Ciuhodaru, Independent % Topul deputaţilor cu cele mai puţine propuneri legislative devenite legi în acest mandat Nume şi prenume deputat/ Grup parlamentar Nr. iniţiative depuse în perioada decembrie 2008 iulie 2012 a actualului mandat Devenite legi Marin Bobeș, PSD 7 0 Mihai Lupu, PNL 7 0 Marian Sârbu, Independent 6 1 Radu Costin Vasilică, PSD 6 1 Cătălin Ioan Nechifor, PSD 7 1 Oana Manolescu, Minorități 8 1 Nicolae Păun, Minorități 8 1 Dumitru Boabeș, PSD 8 1 Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz, PSD 8 1 Nu am inclus în topul de mai sus membrii niciunui Cabinet, de la începutul acestui mandat până la finalul lunii iunie 2012 şi nici deputaţii ce au intrat în Parlament, în urma alegerilor parlamentare extraordinare, la o dată ulterioară, precum Radu Stroe, PNL, Teodora Trandafir, PDL, Mariana Câmpeanu, PNL și Florin Cristian Tătaru, PSD etc 26. La Senat, Senatorul Emilian Frâncu ( PNL) 27 conduce în clasamentul parlamentarilor cu cele mai multe iniţiative legislative înregistrate, dar și în clasamentul cu cele mai multe inițiative devenite legi de la începutul acestui mandat (22 legi, dintr un număr de 135 iniţiative depuse în perioada analizată), urmat de Senatorul Iulian Urban (independent/fost PDL până în ianuarie 2012). Același criteriu al ponderii proiectelor adoptate din total inițiate de senatori ne arată că inițiativele senatorilor sunt, în general, mult mai bine documentate/pregătite decât ale deputaţilor, de unde şi procentul mai ridicat al celor depuse şi în final adoptate având ca iniţiatori diferiţi senatori. 25 Numărul de iniţiative devenite legi până în acest moment. Procesul legislativ poate fi întins pe o perioadă mai lungă decât un an de mandat, respectiv 2 sesiuni, iar în acest moment multe dintre iniţiativele legislative depuse se află încă în proces legislativ. 26 Reamintim că în prezent sunt 40 locuri vacante în Parlament. De verificat! 27 Ales Primar al Municipiului Râmnicu Vâlcea după alegerile din iunie

14 Topul senatorilor cu cele mai multe propuneri legislative devenite legi în acest mandat Nume şi prenume senator/ Grup parlamentar Nr. iniţiative depuse în perioada decembrie 2008 iulie 2012 a acestui mandat Devenite legi 28 / Procent eficienţă 29 Emilian Valentin Frâncu, PNL % Gheorghe Birlea, PDL % Gheorghe David, PDL % Nicolae,Dobra Independent % Sorin Fodoreanu, PDL % Doina Silistru, PSD % Iulian Urban, Independent % Alexandru Cordoș, PSD % Laurențiu Florian Coca, PSD % Topul senatorilor cu cele mai puţine propuneri legislative devenite legi în acest mandat Nume şi prenume senator/ Grup parlamentar Nr. iniţiative depuse în perioada decembrie 2008 iulie 2012 a acestui mandat Devenite Legi Crin Laurențiu George Antonescu, PNL Constantin Sever Cibu, Indep Anghel Iordănescu, Independent 16 0 Petru Şerban Mihăilescu, Mixt 10 0 Varujan Vosganian, PNL 15 0 Cristian David, PNL 13 1 Miron Tudor Mitrea, PSD 15 2 Albert Almos, UDMR 8 3 Tudor Panțâru, PDL 15 3 Nici în clasamentul senatorilor nu am inclus membrii Guvernului din toată perioada monitorizată, dar nici referiri la activitatea Senatorului PSD, Cătălin Voicu, domnia sa fiind în arest preventiv în timpul acestui mandat, între martie 2010 și iulie sau la cea a Senatorului UDMR Verestoy Attila, aflat în concediu medical o lungă perioadă de timp în urma unui accident rutier prezentat în presă. 28 Numărul de iniţiative devenite legi până în acest moment. Procesul legislativ se poate întinde pe o perioadă mai lungă decât un an de mandat, respectiv 2 sesiuni. Uneori chiar mai mult. 29 Procentul de eficiență este calculat din numărul total de inițiative devenite legi în raport cu numărul de inițiative depuse. 30 Institutul pentru Politici Publice atrage încă o dată atenția asupra modului deficitar în care datele sunt prezentate în cele două site uri ale Parlamentului. În ceea ce privește numărul de inițiative legislative ale senatorului Crin Antonescu la data ultimei accesări a acestor informații (24 iulie 2012), senatorul figura cu 16 inițiative legislative depuse și afișate în site ul Camerei Deputaților ( ) și 14 în site ul Senatului ( 50e8 4c3a 9f9beb3c65ddfdbc). În raport IPP a preluat cifra Senatorul Cătălin Voicu a depus în perioada analizată 4 inițiative niciuna devenind lege. 13

15 Parlamentarii la primul mandat au depus mai multe propuneri legislative, cei realeşi pregătindu și le mai temeinic, de unde și rata de adoptare mai mare în cazul celor realeși. 9 proiecte au depus în medie parlamentarii la primul mandat, spre deosebire cei realeşi care au depus în intervalul selectat spre analiză în medie 5 iniţiative. Precizăm că în analiza acestor medii am exclus extremele cu valori mult peste majoritatea deputaţilor sau senatorilor 32. Vă prezentăm mai departe o analiză succintă a domeniilor prioritare în care partidele politice parlamentare, prin persoana deputaţilor şi senatorilor, au inițiat cele mai multe proiecte de lege, în perioada decembrie 2008 şi iunie : Parlamentarii PDL, interesați mai degrabă în domeniile juridic completarea sau iniţierea de acte normative precum coduri juridice, responsabilitatea ministerială, modificări şi completări ale legilor aflate în vigoare ce au în vedere sistemul juridic românesc cum ar fi statutul judecătorilor, executorilor judecătoreşti sau statutul avocatului, statutul Avocatului Poporului. Alte iniţiative s au referit la regimul contravenţiilor şi politicile anticorupţie; administraţia locală schimbarea unor denumiri de localităţi, amenajarea teritoriului/dezvoltare, împărţirea administrativ teritorială, exproprieri autorizaţii de construcţii sau construcţia de case sociale, casele cu risc de inundaţie, performanţa energetică a clădirilor, politici de mediu; fiscalitate modificări ale codului de procedură fiscală, reglementări privind responsabilitatea fiscal bugetară dar și sistemul bancar. Parlamentarii PSD, preocupați de domeniile: juridic organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, regimul caselor naţionalizate, diferite acte de stare civilă, cooperarea juridică internaţională, probleme de contencios administrativ, facilităţi juridice pentru persoanele din zone defavorizate, alegeri locale și parlamentare; protecţia socială asistenţă socială, şomaj, pensii, atât cele publice cât şi cele private; agricultură creditul agricol, exploatări agricole, activităţi veterinare, industrie alimentară, şi zootehnie; sănătate reforma în domeniu, de la aspecte privind tratarea cancerului până la interzicerea testării de medicamente pe minori, statutul cadrelor medicale, etc dar și educație completare a legii cadru a educației din Parlamentarii PNL, ințiază proiecte de lege mai degrabă în domeniile următoare: protecţie socială constituirea unui fond de ajutorare a familiilor sărace, asigurări de șomaj în contextul stimulării ocupării forței de muncă, salarizarea unitară a personalului din sistemul public prin introducerea lucrătorilor din asistența socială), învăţământ multiple modificări la legea învățământului, aspecte privind statutul cadrelor didactice de la toate palierele instituțiilor de învățământ, manualele școlare; agricultura şi silvicultura; parlamentarii PNL se remarcă și prin inițiative ce țin de sectorul cultural facilități fiscale instituțiilor culturale, amendări ale legislației în vigoare etc. Parlamentarii UDMR au ca principale zone de interes: munca statutul unor profesii, formare profesională, asigurări, angajări în sectorul bugetar, ordinea publică şi juridic reglementarea unor probleme referitoare la pază şi protecţie, codul rutier, circulația pe drumurile publice; drepturile omului drepturile persoanelor cu handicap, drepturile copilului, egalitate de şanse; cultură protecţia patrimoniului cultural, monumente istorice, muzee, documente istorice etc. 32 Senatorul Emilian Frâncu, PDL sau Deputatul Mircea Giurgiu, actualmente Independent au câte 135 respectiv 396 de propuneri legislative, aflându se de altfel în topul parlamentarilor cu cele mai multe iniţiative depuse, până în prezent. 33 Selectarea domeniilor mai sus menţionate aparţine autorilor acestei evaluări şi a ţinut cont de numărul efectiv de iniţiative înregistrate. Pe lângă acestea, parlamentarii acestor partide au depus iniţiative şi în alte domenii cum ar fi: politică externă, egalitate de şanse, tehnologia informaţiei şi altele 14

16 Parlamentarii Minorităţilor Naţionale au iniţiat cu precădere proiecte legislative în domenii precum: tehnologia informației, comerțul electronic, insolvenţa, fiscalitate dar şi iniţiative în zona bugetară. Un domeniu important pare a fi pentru aceşti parlamentari şi cultura. 2.3 Calitatea procesului legislativ Observaţiile cu privire la calitatea procesului legislativ reprezintă o premieră în seria rapoartelor de monitorizare a activităţii parlamentare, care anunţă intenţia IPP de a introduce această dimensiune în activitatea sa de monitorizare sistemativă începând cu viitorul Parlament o componentă care are un dublu rol: Pe de o parte, indică cine sunt acei parlamentari/grupurile parlamentare care bifează activitate legislativă doar aducând modificări minore la cadrul legislativ deja existent versus parlamentarii care depun iniţiative noi. Această analiză comportă, la rândul său, un nivel suplimentar de complexitate, întrucât este necesar să analizăm în ce măsură iniţiativele noi suprareglementează sau acoperă probleme identificate la nivelul societăţii care până în prezent nu au un corespondent în legislaţie; Pe de altă parte, Institutul are în vedere conectarea activităţii legislative direct la societatea civilă/alte entităţi sau persoane interesate, prin dezvoltarea unei noi facilităţi în platforma care să îi permită utilizatorului să îşi exprime, la rândul său, votul asupra unui proiect de lege înainte ca acesta să fie adoptat de camera decizională. Calitatea procesului legislativ dincolo de gradul de subiectivism pe care îl comportă o asemenea analiză poate fi operaţionalizată şi printr o serie de indicatori, unii dintre ei deja prezenţi în analiza de faţă, respectiv: ponderea proiectelor iniţiate de parlamentari adoptate din totalul proiectelor adoptate extrem de mică în acest mandat (doar un sfert dintre proiectele devenite legi provin din Parlament, restul de la Guvern) proiectele care primesc aviz negativ de la Guvern pe motive de tip: suprareglementare, lipsa fundamentării bugetare, lipsa calităţii de iniţiator a parlamentarului în anumite materii (ex: ratificări) ponderea proiectelor noi de lege noi iniţiate în decursul mandatului versus modificări/amendamente la legi deja existente ponderea proiectelor noi adoptate din proiecte noi iniţiate. Potrivit acestor indicatori, calculaţi pentru eşantionul de iniţiative legislative descris în secţiunea Metodologie, în acest mandat avem: 15

17 Ponderea iniţiativelor legislative noi în totalul iniţativelor legislative depuse în acest mandat 29% Inițiative noi Inițiative de modificare 71% Ponderea iniţiativelor legislative noi devenite legi în acest mandat 36% Inițiative noi devenite legi 64% Inițiative de modificare devenite legi 16

18 Ponderea iniţiativelor legislative care vizează modificarea unui singur articol dintr o lege 78% 22% Inițiative care modifică doar un articol al unei legi Inițiative care vizează modificări ale actelor normative în vigoare Ponderea iniţiativelor legislative noi care au primit aviz negativ de la Guvern 19% Aviz negativ Aviz favorabil 81% Dincolo de aceşti indicatori, analiza asupra calităţii procesului legislativ trebuie să ţină cont şi în ce măsură acest proces este consistent cu ageda publică dacă parlamentarii se preocupă să reglementeze probleme care afectează în mod real societatea românească sau continuă să contabilizeze activitate legislativă doar amendând legi adoptate în legislaturile anterioare. Într o perspectivă viitoare, la aceste dimensiuni de analiză se vor adăuga şi informaţii cu privire la potenţiale viziuni diferite ale partidelor parlamentare vizând o anumită problematică (iniţiative depuse în acelaşi domeniu, dar cu soluţii diferite de la un partid la altul). Corespondenţa cu procesul legislativ la nivel comunitar este, de asemenea, o dimensiune importantă: practic, marja de legiferare a parlamentelor naţionale este relativ restrânsă în anumite domenii cheie (ex: fiscal, energie, achiziţii publice) de obligaţia de a transpune în legislaţia naţională prevederile Directivelor şi a Regulamentelor europene în respectivele domenii. În ce măsură însă acest lucru se întâmplă în timp util şi cu respectarea fidelă a textelor adoptate la nivelul Uniunii Europene reprezintă încă o dimensiune neexplorată în activitatea parlamentară curentă. De altfel, 17

19 proiectul de Lege privind cooperarea între Guvern şi Parlament în domeniul afacerilor europene recent adoptată de Senat 34 stabileşte o serie întreagă de mecanisme pe care Parlamentul României le are la dispoziţie pentru participarea la procesul decizional al Uniunii Europene, respectiv: avizul motivat (care constată încălcarea subsidiarităţii de către un proiect de act legislativ european), analiza proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, control de subsidiaritate şi proporţionalitate, examinare parlamentară, mandat (poziţia de negociere a României pentru proiectele de acte legislative la nivelul Uniunii Europene), opinie (actul adoptat de Parlamentul României, prin hotărâre, care exprimă poziţia Parlamentului în legătură cu proiectul legislativ european). Începând cu mandatul viitor, IPP va monitoriza şi aceste aspecte în legătură cu activitatea parlamentară, în încercarea de a arăta public cât de interesată/implicată este România în procesul decizional la nivel european. 34 Proiectul de lege a fost recent supus controlului de constituţionalitate la sesizarea unui număr de 26 de senatori PDL. Deşi scopul proiectului este acela de a stabili mecanisme de comunicare pe fond între legislativul de la Bucureşti şi cel European, în jurul acestuia au intervenit controverse cu prilejul unui moment tensionat politic, vizând participarea la reuniunea Consiliului European a Premierului Victor Ponta în locul Preşedintelui Traian Băsescu 18

20 3. Propunerile legislative adoptate tacit vs. termene depăsite ale proiectelor în camera decizională Adoptarea tacită continuă să fie o practică larg folosită și în acest mandat. La nivelul întregului Parlament, peste 600 de acte normative au trecut de prima cameră sesizată fără niciun fel de dezbatere, fiind adoptate tacit 35. Precizăm încă o dată faptul actul normativ este considerat ca fiind aprobat şi este trimis automat la Camera decizională cu raport de adoptare, dacă termenele constituționale (de regulă 45 de zile) sunt depăşite. În aproape 4 ani de mandat, recordul aprobărilor tacite este deţinut de Senat 424 astfel de cazuri/proiecte (practic aproape de 16% din total proiecte în dezbatere, aferente perioadei analizate), prin comparație cu situația de la Camera Deputaţilor 199 propuneri legislative adoptate prin procedură tacită (9%). De regulă, așa cum se poate constata și din tabelul de mai jos, momentele în care au fost adoptate cele mai multe proiecte tacit s au suprapus unor situații politice tensionate în Camera Deputaților, respectiv Senatul României. În cea de a doua sesiune a anului 2011 a fost înregistrată o triplare a numărului de adoptări tacite față de media obișnuită pentru această Cameră, o explicație fiind și inexistența cvorumului de ședință necesar în aceea perioadă; iar la Senat, numărul adoptărilor tacite poate fi corelat cu discuțiile politice pe de o parte asupra schimbării Președintelui Senatului, domnul Mircea Geonă în toamna anului 2011, perioadă în care activitatea Senatului a fost blocată, iar o serie de proiecte au fost adoptate tacit. O altă situație politică, greva parlamentară a Opoziției de la acea vreme din prima sesiune a anului 2012 a determinat adoptarea tacită a peste 160 de propuneri legislative numai la Senat, fiind cu siguranță sesiunea cu cele mai multe adoptări tacite din istoria parlamentarismului român postdecembrist. Camera Deputaților Senatul României Parlamentul României Din totalul proiectelor adoptate tacit în acest mandat aproximativ 30% dintre acestea și au încheiat parcursul legislativ fiind promulgate legi. Astfel, peste 170 de proiecte de lege nu au beneficiat de dezbaterile aferente sistemul bicameral al Parlamentului României și astfel avem legi ce au fost dezbătute/votate într o singură cameră. Vă prezentăm mai jos statusul acestor proiecte ce au fost adoptate tacit în prima cameră sesizată în perioada monitorizată de acest material: 35 După expirarea termenului prevăzut în Regulament (Regulamentul Camerei Deputaţilor explică la Art (1) În temeiul art. 75 alin. (1) şi (2) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor, ca prima Cameră sesizată, se pronunţă asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile de la data prezentării la Biroul permanent. Fac excepţie codurile şi legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunţă în termen de 60 de zile de la data prezentării la Biroul permanent şi ordonanţele de urgenţă, pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputaţilor. (2) La data expirării termenelor prevăzute la alin. (1) proiectele de legi sau propunerile legislative se consideră adoptate de Camera Deputaţilor şi se trimit Senatului sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor), actul normativ este considerat ca fiind aprobat şi este trimis automat la Camera decizională, cu raport de adoptare. 19

21 Statusurile proiectelor de lege adoptate tacit 27% 30% Devenite legi Respinse definitiv În proces legislativ 43% La o comparație cu mandatul trecut ( ) observăm că numărul de adoptări tacite la Camera Deputaților în mandatul curent s a dublat, iar la Senat numărul de adoptări tacite este de 5 ori mai mare fața de aceeași perioadă monitorizată în mandatul anterior. Este important de precizat faptul că procedura de adoptare tacită a fost introdusă în prevederile Constituției României o dată cu modificările aduse Legii fundamentale în anul Până la acel moment, proiectele de lege/propunerile legislative se supuneau întâi adoptării în Camera în care au fost prezentate 36 apoi proiectele de legi sau propunerile legislative adoptate de una din Camere se trimiteau celeilalte Camere a Parlamentului 37. Chiar dacă Parlamentul este bicameral şi fiecare cameră are propriile norme şi reglementări considerăm că trebuie să existe momente în care să primeze interesele unei singure instituţii şi anume Parlamentul României. De aceea, cerem public celor 2 Camere ale Parlamentului României să explice motivul pentru care Constituţia României nu se aplică şi termenele stabilite ca fiind necesare pentru încheierea procesului legislativ nu sunt respectate. Pentru o imagine generală a relaţionării cu termenele stabilite de legile în vigoare necesare parcurgerii procesului legislativ, am verificat în primă instanţă numărul de proiecte de lege şi/sau propuneri legislative ce au termenul de raport depăşit la Comisiile Permanente atât la Camera Deputaţilor cât şi la Senat. Precizăm că informaţiile au fost preluate din paginile celor 2 Camere ale Parlamentului din secţiunea aferentă procesului legislativ 38. Astfel, La Camera Deputaţilor, la sfârşitul perioadei monitorizate (30 iunie) există înregistrate peste 553 de proiecte de lege şi/sau propuneri legislative ce au termenul depăşit la Comisiile Permanente. Printre Comisiile Permanente cu cele mai multe astfel de situaţii vă putem da exemplu Comisiei pentru industrii şi servicii cu 144 de astfel de proiecte sau Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi cu 164 de proiecte de lege cu termenul depăşit la raportul de 36 Articolul 73 (5), din textul Constituției României adoptate în Versiunea integrală a textului Constituției este disponibil aici 37 Articolul 75 din textul Constituției României adoptate în Pentru mai multe detalii vă rugăm consultaţi lista tuturor proiectelor şi/sau propunerilor legislative cu termene de raport depăşit la Comisiile Permanente pentru Camera Deputaţilor: =&ang=&ogv=&nro=&ano=&zile=&sir=&dev=&ini=&tip=&urg=0&bug=0&org=0&pag=&idq=&tdep=1&com= şi pentru Senat: =&ang=&ogv=&nro=&ano=&zile=&sir=&dev=&ini=&tip=&urg=0&bug=0&org=0&pag=&idq=&tdep=1&com=. 20

22 formulat. La polul opus se află Comisia pentru politică externă, care nu are niciun proiect cu termen depăşit. Senatul, la sfârşitul perioadei monitorizate avea doar 33 proiecte de lege şi/sau propuneri legislative ce au termenul depăşit la Comisiile Permanente din Senat. Precizăm însă că această situaţie se datorează şi faptului că majoritatea propunerilor depuse în Parlamentul României sunt proiecte de lege şi propuneri legislative la care, conform Constituţiei României, (art. 75, alin (1)) prima Cameră sesizată este Senatul, ceea ce determină automat respectarea termenelor de către Senat, deoarece respectiva propunere trebuie transmisă Camerei Decizionale. Există proiecte de lege atât de la Cameră cât şi de la Senat care au termenele depăşite şi care se află în proces legislativ de un an până la 6,7 ani. Pe această cale, IPP atrage încă o dată atenţia tuturor grupurilor parlamentare de a dovedi responsabilitate şi de a solicita tuturor parlamentarilor să îşi revizuiască lista de propuneri iniţiate, urgentând acolo unde este cazul finalizarea procesului legislativ. De asemenea, lansăm un apel către toţi parlamentarii de a da dovadă de profesionalism şi seriozitate, urmărindu şi îndeaproape toate propunerile iniţiate sau co semnate de domniile sale şi nu doar contabilizarea încă unei propuneri în clasamentul deputaţilor/senatorilor cu cele mai multe propuneri legislative iniţiate. Nu în ultimul rând, sperăm ca semnalul de alarmă să mobilizeze Guvernul României şi fiecare Minister de resort pentru a centraliza numărul de proiecte de lege ce au ca şi iniţiator Guvernul României şi care sunt în proces legislativ de măcar un an de zile în cazurile mai puţin nefericite şi de 5, 6, 7 ani pentru restul de astfel de proiecte. Pentru a întări cele spuse vă prezentăm un exemplu elocvent de astfel de proiect legislativ care în acest moment pare a fi încremenit în timp: Proiect de Lege privind statutul minorităţilor naţionale din România a fost înregistrat la Senatul României încă din iunie 2005 şi este iniţiat de către Guvernul României. A fost respins de Senat în octombrie 2005 şi transmis către Camera Deputaţilor, Camera decizională pentru acest proiect. La sfârşitul lunii iunie 2006 plenul Camerei Deputaţilor a decis retrimitea acestui proiect de lege Comisiilor Permanente de specialitate (Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport precum şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi) pentru a formula rapoarte suplimentare. Din acel moment până în 2011, stadiul acestui proiect de lege aferent propriei fişe din pagina de internet a Camerei Deputaţilor este: trimis pentru raport suplimentar la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor. 39 În prima sesiune a anului 2011, Biroul Permanent aprobă solicitarea primită de la Comisia pentru drepturile omului în care se solicita ca aceasta să fie singura comisie sesizată în fond pentru raport asupra proiectului de lege. Pentru a realiza raportul Comisia a mai lucrat 3 sesiuni parlamentare și la finalul sesiunii de primăvară 2012 (26 iunie 2012) depune raportul 40. Pe această cale, solicităm atât Camerei Deputaţilor cât și Senatului să tranşeze aceaste probleme, iar partidele politice trebuie să îşi exprime public atitudinea faţă de aceste proiecte de lege, precum cel prezentat mai sus şi să dea dovadă de responsabilitate chiar dacă acesta tratează subiecte ce s au dovedit extrem de delicate la nivelul percepţiei publice, trebuie să îşi încheie procesul legislativ. 39 Pentru mai multe detalii vă rugăm accesaţi fişa proiectului de lege la 40 Pentru a consulta Raportul depus de către Comisia pentru drepturile omului vă rugăm accesați 21

23 4. Luări de cuvânt din plen Deputaţii au luat cuvântul în plen aprox. 82% din timpul total al şedinţelor de plen din perioada monitorizată (cu 19% mai puţin decât în perioada similară a mandatului și cu 24% față de mandatul ), iar senatorii 86% (15% mai multe luări de cuvântul față de aceeaşi perioadă dar din mandatul ). O analiză generală a datelor privind luările de cuvânt arată că sesiunile februarie iunie 2010, cu luări de cuvânt respectiv cea din septembrie decembrie 2010, cu luări de cuvânt, au fost sesiunile cu cele mai multe luări de cuvânt din acest mandat, probabil acest lucru datorându se și unei activități neperturbate de acţiuni politice majore precum alegerile, schimbare de Guvern, etc. Intervențiile din plen se referă în special la chestiuni politice ce țin de modul de organizare al ședințelor de plen, pe fond proiectele dezbătându se în Comisiile permanente. În Senat însă, senatorii au luat cuvântul mai des în plen decât colegii lor din Camera Deputaților, avantajaţi, în opinia noastră, şi de organizarea sălii, microfonul plasat în sală, la capătul coridorului dintre băncile senatorilor, fiind mai accesibil. Printre senatorii cu cele mai multe luări de cuvânt se află cei care au şi cele mai multe inițiative legislative, aceștia fiind și cei mai atenți să și le susțină atunci când s au supus dezbaterii. La nivelului mandatului curent un senator a luat cuvântul în medie de 119 ori (extremele variind între Senatorul Emilian Frâncu 1 cu 702 luări de cuvânt în plen de la începutul mandatului până la sfârşitul sesiunii din iunie a.c., și senatorul Anghel Iordănescu, Independent cel care a luat cuvântul de 2 ori: la depunerea jurământului și când şi a anunțat demisia din grupul PSD (trecând în grupul Independenților). Topul senatorilor cu cele mai puţine luări de cuvânt în plen 2 Nume şi prenume/grup parlamentar Luări de cuvânt în plen Anghel Iordanescu, Independent 2 Constantin Sever Cibu, Independent 4 Tudor Panțuru, PDL 4 Avram Crăciun, PSD 8 Cea mai activă senatoare din acest punct de vedere este Doina Silistru (PSD) cu 235 luări de cuvânt în perioada monitorizată. În Camera Deputaţilor, un deputat a luat cuvântul în medie de 18 ori, pe prima poziție aflându se incontestabil deputatul Mircia Giurgiu, deputat Independent, domnia sa vorbind de a tribună de 312 ori în plen de la începutul mandatului până la sfârşitul sesiunii din vara anului curent. Cel mai puţin (cu excepţia celor care au vorbit exclusiv la învestitură) au luat cuvântul deputaţii: Sorin Gheorghe Buta, PDL și Constantin Mazilu, Independent 1 luare de cuvânt. După 7 sesiuni legislative, constatăm că următorii deputaţi (2) nu au luat cuvântul decât pentru a rosti discursul de învestire la începutul mandatului în Topul deputaţilor cu cele mai puține luări de cuvânt 3 1 ales Primar al Municipiului Rm. Vâlcea în iunie În clasamentul senatorilor nu am inclus membrii Guvernului din toată perioada monitorizată și nici pe senatorii: Cătălin Voicu (PSD) întrucât a absentat între martie 2010 şi iulie 2011 fiind în arest preventiv şi Verestoy Attila (UDMR) aflat în concediu medical o lungă perioadă de timp.

24 Luări de cuvânt în Nume şi prenume/grup parlamentar plen în mandatul curent Sorin Gheorghe Buta, PDL 1 Constantin Mazilu, Independent 1 Radan Mihai, Minorități 2 Florin Serghei Anghel, PDL 2 Sorin Andi Pandele, PDL 2 Ștefan Seremi, PDL 2 Claudiu Țaga, PNL 2 Dumitru Boabeș, PSD 3 Bobeș Marin, PSD 3 Aurelia Vasile, Deputat Independent, însă mai bine de 5 sesiuni parlamentare Vicelider al Grupului parlamentar PSD, cu 471 luări de cuvânt a fost una dintre cele mai active parlamentare, din acest punct de vedere. Numărul intervenţiilor în plen ale majorității femeilor deputat se situează peste media colegilor bărbați, doamnele luând cuvântul în medie de 25 de ori pe sesiune. În analiza noastră statistică nu i am inclus pe cei care, prin natura funcţiilor de la conducerea Camerelor 4, au fost avantajaţi fără vreun efort deosebit în practică 5 fiindu le înregistrate toate intervenţiile (de exemplu, citirea listei de prezenţă, intervenții pe procedură legislativă etc) 6. În astfel de statistici pe poziţii fruntaşe îi regăm și pe liderii grupurilor parlamentare cu un număr semnificativ ridicat de luări de cuvânt în plen față de media generală atât la Cameră cât și la Senat. Conform cutumelor, liderii grupurilor politice exprimă în plen poziţiile politice agreate. Liderul de grup cu cele mai multe luări de cuvânt în acest mandat a fost Mircea Toader, liderul grupului PDL de la Camera Deputaților, cu 525 luări de cuvânt. 3 Din clasamentul general am extras extremele de mai sus, nu i am inclus pe deputații ce și au încheiat mandatul, din diferite motive, mai devreme decât 2012 şi nici pe deputatul Narcis Chisăliță, PSD domnia sa suferind un accident în urma căruia nu a mai putut participa o lungă perioadă (mai bine de 3 sesiuni parlamentare) în activitatea Camerei Deputaților. 4 Fiecare intervenție de la Tribuna Parlamentului este contabilizată ca o luare de cuvânt. Astfel, președinții de comisii, vicepreședinți, secretarii și toți parlamentarii ce dețin funcții de conducere respectiv administrative au obligația de a lua cuvântul de la Tribuna Parlamentului. 5 Pe primele poziții în topul deputaților respectiv senatorilor cu cele mai multe luări de cuvânt în plen se află parlamentarii ce ocupă și diverse funcții (lider de grup, președinte de comisie, Secretar de ședință etc.) astfel că majoritatea intervenţiilor din plen sunt mai degrabă chestiuni procedurale ce țin de modul de organizare al lucrărilor din cele 2 Camere. 6 Este vorba, de exemplu, despre Roberta Alma Anastase, PDL şi Ioan Oltean, PDL la Camera Deputaţilor, respectiv de Mircea Dan Geoană, PSD, Alexandru Pereş, PDL, Teodor Viorel Meleşcanu, PNL, Vasile Blaga, PDL în Senatul României.

25 5. Întrebări/Interpelări În aproape 4 ani de mandat, Guvernele (mai ales Boc dar şi Ungureanu și Ponta) au primit din partea parlamentarilor întrebări şi 6.331interpelări. Fiind mai ușor de redactat (se pot adresa și oral spre deosebire de interpelări care se depun numai în scris, parlamentarii au început mandatul înregistrând mai multe întrebări (cele mai multe, 1.015, fiind în sesiunea februarie iunie 2009, prima sesiune completă după cea de învestitură 47 ) decât interpelări. Cele mai multe interpelări (anume 531 inițiate numai de PSD) au fost depuse în timpul sesiunii februarie iunie 2010, perioadă în care Cabinetul condus de Emil Boc a luat și cele mai dure măsuri de austeritate. 48 Deputaţii au depus de două ori mai multe interpelări decât senatorii, în perioada monitorizată 49. Faţă de mandatele anterioare, s au depus aproximativ același număr de interpelări, însă numărul de întrebări apoape s a dublat, aspect ilustrat de graficul de mai jos. Situație întrebări/interpelări la nivelul a 3 mandate Mandat Mandat Interpelări Întrebări Mandat La peste 97% 50 dintre solicitările (atât întrebări cât și interpelări) parlamentarilor au primit răspuns din partea Ministerelor interpelate. Partidul care a depus cele mai multe întrebări și interpelări a fost PSD (în medie 460 de interpelări pe sesiune parlamentară la nivelul ambelor camere și 708 întrebări), mai ales în Camera Deputaţilor de interpelari în perioada monitorizată și 981 interpelări la Senat, înregistrând astfel un total de interpelări adresate de deputații și senatorii PSD. Din punctul nostru de vedere, ca organizaţie care urmăreşte consecvent activitatea parlamentarilor de peste 12 ani, PSD are cea mai bine organizată activitate parlamentară, mai ales când se află în Opoziţie. Pentru comparaţie, precizăm că PNL a depus de interpelări în ambele Camere și întrebări, grupul din Senat fiind mult mai activ în acest sens decât cel de la Camera Deputaţilor. Chiar 47 Este sesiunea în care grupul PDL din Camera Deputaţilor a depus și cele mai multe întrebări din întreaga legislatură, fiind de altfel la Guvernare alături de PSD în respectiva perioadă (PSD părăsea Guvernul în februarie 2009). 48 În cadrul procedurii de control parlamentar senatorii şi deputaţii au posibilitatea să adreseze întrebări şi interpelări membrilor Guvernului (prin conținut, interpelarea este mult mai temeinic pregătită 49 Interpletarea se poate depune exclusiv în scris iar instituția interpelată este obligată să răspundă parlamentarului ce a utilizat acest instrument. 50 Potrivit informațiilor disponbile în cele 2 site uri, pentru mai multe informații accesați 24

26 dacă a fost o lungă perioadă din acest mandat la Guvernare, PDL a adresat un număr semnificativ de întrebări (2.894 la nivelul ambelor Camere) respectiv interpelări (1.258 la nivelul ambelor Camere) înregistrând valori finale sensibil egale cu cele ale unui partid de Opoziție, PNL la numărul de întrebări/interpelări. Interpelări pe partide la nivelul celor 2 Camere pe durata monitorizării Senatul României Camera Deputaților PSD PNL PDL Mixt Minorităţi Progresist UDMR Întrebări pe partide la nivelul celor 2 Camere pe durata monitorizării Senatul României Camera Deputaților PSD PNL PDL UDMR Minorităţi Progresist Mixt Cu mici diferenţe între Senat şi Cameră (vizibile mai ales la PSD), până la jumătatea mandatului se depun cele mai multe întrebări şi interpelări, în a doua jumătate deputaţii dar şi senatorii renunţând din ce în ce mai mult la acest instrument prin care pot trage Guvernul la răspundere. 25

27 Întrebări şi interpelări pe partide, pe sesiuni parlamentare în Camera Deputaților 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Progresist Minorităţi UDMR PNL PDL feb. iunie 2009 sept. dec feb iunie 2010 sept dec 2010 feb iunie 2011 sept dec 2011 feb iunie 2012 PSD Întrebări şi interpelări pe partide, pe sesiuni parlamentare în Senatul României 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Progresist UDMR Mixt PDL PNL PSD feb. iunie 2009 sept dec 2009 feb iunie 2009 sept dec 2010 feb iunie 2011 sept dec 2011 feb iunie 2012 Deputaţii preferă să interpeleze Guvernul în întregime, vizând ca Primul Ministru să le răspundă, fiind practic 65% din totalul interpelărilor adresate de deputaţi. Dintre Ministere cele mai interpelate de către deputaţi sunt, în ordine: Ministerului Sănătăţii (475 interpelări), cel mai interpelat şi în mandatul trecut şi Ministerul Educaţiei (440 interpelări), pe durata mandatului curent. În graficul de mai jos se poate urmări situaţia interpelărilor pe Ministere, respectiv distribuţia pe grupuri parlamentare a celor care au interpelat fiecare dintre aceste instituţii. 26

28 Interpelări adresate Ministerelor de către deputaţi pe durata monitorizării ** Minister înfiinţat în luna septembrie 2011 Senatorii au abordat Guvernul în ansamblu prin întrebările şi interpelările adresate, dar și Ministerul Educaţiei (201 interpelări) şi Ministerul Agriculturii (199) în perioada monitorizată de acest raport. Interpelări adresate Ministerelor de către senatori pe durata monitorizării 27

29 În acest mandat, principalele subiecte abordate s au referit la situaţia economiei, salarii şi pensii (în special în sesiunile din anul 2010) sau puterea de cumpărare a românilor. De asemenea, parlamentarii au fost interesaţi să afle care sunt măsurile în plan fiscal avute în vedere de către Guvernul Boc pentru stimularea economiei sau pentru remediererea efectelor produse de criză. Accesarea fondurilor europene a fost o temă frecvent invocată atât de către Opoziţie, cât şi de către partidele aflate la putere. 28

30 6. Migrația politică şi efectele sale politice Numărul de parlamentarii care au migrat politic a crescut, chiar s a dublat de la un mandat la altul din anul 2000 până în prezent. Migraţia parlamentară pentru perioada a afectat două partide, principalul partid care a pierdut parlamentari în acea perioadă fiind PD (peste 20% dintre parlamentari) iar principalul câştigător de parlamentari a fost PSD. Un alt partid afectat de fenomenul migraţiei a fost PRM, care a pierdut în total în acel mandat 16 parlamentari. În legislaturile ce au urmat fenomenul s a amplificat. Astfel, în legislatura , cel mai afectat partid a fost PSD, de la care au plecat 18 parlamentari. Un alt partid afectat de migraţie în acel mandat a fost PNL, ca urmare a rupturii din interiorul acestui partid, în PDL a fost partidul cel mai puţin afectat, acesta fiind formaţiunea care a atras parlamentarii plecaţi de la PSD. În acest mandat , numărul migrărilor (deoarece au existat și cazuri de parlamentari ce au migrat de mai multe ori) a depășit 120, dar având în vedere ponderea în numărul total al membrilor fiecărei camere, impactul asupra stabilităţii politice din Senat a fost mai puternic. Parlamentarii continuă să migreze atât din tabăra opoziţiei către putere, cât şi de la putere spre opoziţie. Din totalul de 471 de parlamentari aleşi în luna decembrie 2008, 59 deputaţi şi 35 senatori au schimbat cel puţin o dată grupul parlamentar. Ceea ce înseamnă că, în acest moment, s a ajuns la un procent critic de 20% dintre parlamentari care sunt predispuşi să îşi schimbe partidul alături de care au candidat în alegeri. În Camera Deputaţilor, aceleaşi persoane au trecut prin aproape toate grupurile parlamentare: Deputatul Tudor Ciuhodaru de exemplu, a fost înscris iniţial în PSD, din care a demisionat în luna ianuarie 2010 şi s a declarat independent. Ulterior a devenit membru PC, iar prin încheierea alianţei dintre conservatori şi PNL, deputatul Ciuhodaru a devenit membru în grupul deputaţilor liberali, în februarie Opt luni mai târziu, el a trecut la UNPR, respectiv grupul Progresist din Camera Deputaţilor. Aceste practici există în România în primul rând pentru că liderii partidelor le încurajează, funcţie de interesul lor politic imediat. O listă completă a parlamentarilor care au migrat politic în acest mandat se află în Anexa nr. 3 Schimbări importante au apărut astfel şi la nivelul grupurilor parlamentare. Din cauza migraţiei sau a demisiilor, PSD a pierdut 39 deputaţi şi 15 senatori în perioada analizată, PDL 32 deputaţi şi 19 senatori, PNL 26 deputaţi şi 16 senatori iar UDMR 2 senatori şi 2 deputaţi. Structura Parlamentului României 1 februarie 2009 (rezultată la alegerile din noiembrie 2008) Partid nr. senatori nr. deputați Total (471) PD L PSD+PC PNL UDMR Minorităţi

31 Structura Parlamentului României iunie 2012 (actualizare la 30 iunie 2 Partid nr. senatori nr. deputați Total (458)* PD L PSD PNL+PC UDMR Minorităţi Grupul progresist Fără apartenenţă * 13 locuri rămase vacante înainte de sfârşitul sesiunii Vă prezentăm mai jos și reprezentarea grafică a migrației politice în cele două Camere. Migrația politică în Parlamentul României decembrie 2008 iunie PD L PSD+PC PNL UDMR Minorităţi Grupul progresist Fără apartenenţă O consecinţă a modului în care liderii partidelor, în pofida angajamentelor publice de condamnare a fenomenului, au urmărit să întreţină migraţia politică în Parlament, este însăşi crearea cu sprijinul oficial al PDL aflat la conducerea Camerelor, a unui nou grup parlamentar (înregistrat sub numele de grupul parlamentar Progresist 51 ). Acest lucru s a întâmplat în sesiunea parlamentară septembrie decembrie 2011, fiind pentru prima dată în istoria Parlamentului post decembrist când conducerea Legislativului recunoaşte oficial un nou grup parlamentar, deşi acesta reprezintă un partid care nu a participat în alegerile parlamentare, aşa cum prevedeau Regulamentele celor două Camere 52. În sesiunea februarie iunie 2011 la Senat a funcţionat grupul parlamentar Mixt, format din senatori independenţi şi senatori membri ai UNPR. La Camera Deputaţilor, în schimb, au existat neînţelegeri, 51 UNPR 52 Până la acest precedent, senatorii şi deputaţii care demisionau dintr un grup parlamentar puteau forma un grup al independenţilor. 30

32 întrucât membrii UNPR au fost asimilaţi grupului independenţilor. Astfel, unii deputaţi care părăsiseră între timp propriile formaţiuni au ajuns să se declare independenţi faţă de grupul Independenţilor, pentru a nu fi confundaţi cu Progresiştii care doreau să îşi construiască o identitate de grup. Atâta timp cât toate partidele vor continua să beneficieze pe de urma migrației politice, aceasta nu va stopa, cu atat mai mult cu cât în acest mandat parlamentar atât majoritatea PDL (la începutul acestui mandat) cât și majoritatea USL din Parlament (din sesiunea de primavară parlamentară 2012) au fost formate în urma femomenului migrației politice. 31

33 7. Parlamentul în care locurile vacante nu se mai ocupă prin alegeri, iar alegătorii rămân nereprezentaţi 40 de mandate au rămas vacante pe durata actualului mandat, 26 de deputaţi şi 14 senatori renunţând la mandatele lor de parlamentari. Unii au făcut acest pas întrucât au fost numiţi, prin hotărâre a Legislativului, în posturi precum cel de vice guvernator (Bogdan Olteanu), membru al CSA (Daniela Popa, Doru Frunzulică) sau consilier la Curtea de Conturi (Lakatos Petru). Alţii au invocat motive personale (deputata PDL, Teodora Trandafir, deputata PNL, Adriana Săftoiu, deputatul PDL Dragoș Adrian Iftime și senatorul PC Dan Voiculescu) Alegeri parţiale au fost organizate în doar 5 colegii uninominale. Câştigători au fost Mariana Câmpeanu (PNL) aleasă deputat de Hunedoara 53 ; Radu Stroe (PNL) ales deputat de Bucureşti 54 ; Florin Cristian Tătaru (PSD) ales deputat de Maramureş 55 și Adrian Rădulescu ales deputat în colegiul uninominal 6 din circumscripția electorală Neamț în 5 septembrie Cel de al cincilea deputat ales în urma organizării de alegeri parţiale în colegiul uninominal 19 Bucureşti, la data de 5 mai 2010, Teodora Trandafir (PDL), a demisionat la mai puţin de un an de mandat, la 1 februarie 2011, invocând motive personale. În colegiul ei nu s au mai reorganizat alegeri. Prin umare, în 35 de colegii locurile au rămas vacante, alegătorii din acestea (adică un total de peste 3 milioane de cetățeni) rămânând practic fără deputat/senator numai pentru că la nivelul cel mai înalt politic în România s a decis să se ignore această realitate. Schimbarea sistemului electoral a adus iată și acest tip de consecințe. 4 parlamentari au decedat, din păcate, pe durata acestui mandat: deputații Ioan Timiş (PDL), Liana Dumitrescu (minorităţi), Raul Victor Surdu Soreanu (PSD), Pálfi Mózes Zoltán (UDMR), însă alegeri au fost realizate în 2 colegii din cele 4. Un număr semnificativ de demisii (14 deputaţi şi 9 senatori) s a înregistrat la sfârşitul sesiunii februarie iunie 2012, ca urmare a alegerilor locale când aceștia au obţinut mandate de primari sau preşedinţi de Consilii Judeţene. 53 colegiul uninominal nr. 3, în data de 22 decembrie colegiul uninominal nr.1, la data de 1 februarie colegiul uninominal nr. 2, în septembrie

34 Reprezentarea colegiilor în care sunt vacantate posturile de Senatori Reprezentarea colegiilor în care sunt vacantate posturile de Deputați 33